Un fapt de groază a ieșit la iveală în România, unde patru frați, cu vârste cuprinse între 7 și 17 ani, ar fi fost obligați de părinți și de doi unchi să cerșească în diferite zone ale capitalei București. Totodată, anchetatorii susțin că în cauză ar fi implicată și o altă persoană, care ar fi avut rol de șofer, transportând copiii în mai multe zone ale Capitalei.

Anterior, autoritățile s-au sesizat din oficiu, la data de 8 decembrie 2025, cu privire la faptul că patru minori ar fi fost determinați în mod repetat de membrii familiei să apeleze la mila publicului pentru a obține ajutor material. În acest sens, sumele de bani obținute de copii ar fi fost ulterior preluate și folosite de către adulți, conform datelor transmise de oamenii legii și citate de MediaFax.

În continuarea, poliția română a anunțat că au fost efectuate percheziții miercuri, 18 februarie, într-un dosar penal ce vizează săvârșirea infracțiunii de exploatare a cerșetoriei.

„Din cercetările efectuate a reieșit că doi dintre suspecți, în calitate de părinți, i-ar fi determinat pe cei patru minori, inclusiv prin amenințări și injurii, să apeleze la mila publicului în mai multe zone intens circulate din Sectorul 5, beneficiind de foloasele patrimoniale obținute de aceștia”, au transmis reprezentanții Poliției din București.

De asemenea, anchetatorii au precizat că alte trei persoane ar fi sprijinit activitatea infracțională, prin transportarea minorilor în zonele respective și supravegherea acestora, pentru a se asigura că rămân în perimetru și obțin anumite sume de bani.

„Probatoriul administrat în cauză a relevat faptul că activitatea infracțională ar fi fost desfășurată începând cu luna noiembrie 2025”, au mai comunicat polițiștii.

Ulterior perchezițiilor, patru persoane bănuite de comiterea faptelor au fost depistate și conduse la audieri, iar față de acestea a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore. În continuare, suspecții urmează să fie prezentați magistraților cu propuneri legale, conform procedurilor în vigoare. Totodată, activitățile sunt continuate pentru depistarea celei de-a cincea persoane implicate, respectiv unul dintre unchi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ancheta #infractiune #retinere #Romania

Cu o zi înainte ca Republica Moldova să-și proclame independența, la Chișinău, un deputat moldovean rostea la Moscova un discurs care sfida direct centrul puterii sovietice. Era 26 august 1991, iar Constantin Oboroc urca la tribuna Sovietului Suprem al URSS pentru a vorbi despre Basarabia, Pactul Ribbentrop-Molotov și dreptul Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul.

Discursul a fost rostit într-unul dintre cele mai tensionate momente din istoria Uniunii Sovietice. Puciul de la Moscova eșuase cu doar câteva zile înainte, iar autoritatea regimului sovietic se prăbușea. În acest context, Oboroc a folosit tribuna Parlamentului de la Moscova pentru a spune lucruri care, cu doar câțiva ani înainte, ar fi părut de neconceput.

Deputatul moldovean a denunțat consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov și anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. A vorbit despre dreptul poporului din Republica Moldova de a-și revendica istoria, identitatea și libertatea de a-și decide viitorul. Mesajul era unul fără echivoc: Chișinăul nu mai accepta ca destinul său să fie decis la Moscova.

Constantin Oboroc făcea parte din ultimul Parlament al URSS, unde a fost deputat între 1989 și 1991. În anii renașterii naționale, s-a remarcat prin pozițiile sale ferme pentru independență, revenirea la grafia latină și recunoașterea identității românești. Discursul din 26 august 1991 avea să fie urmat, peste doar 24 de ore, de unul dintre cele mai importante momente din istoria Republicii Moldova. La 27 august, Parlamentul de la Chișinău adopta Declarația de Independență, iar Republica Moldova își proclama desprinderea de Uniunea Sovietică.

Oboroc a fost prim-viceprim-ministru în guvernele conduse de Mircea Druc și Valeriu Muravschi, iar ulterior, între 1992 și 1996, a fost consilier al primului președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.