Sunt patru ani de război de agresiune pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei. Ucraina, țară vecină cu R. Moldova, a fost invadată la 24 februarie 2022. Patru ani de conflict au însemnat pierderi uriașe de vieți omenești și distrugeri masive ale orașelor și infrastructurii, dar și o transformare profundă a arhitecturii de securitate europene. Războiul a generat milioane de refugiați și a schimbat echilibrul geopolitic al continentului, determinând statele occidentale să își consolideze sprijinul pentru Kiev și să își regândească prioritățile de apărare și cooperare.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că, deși nu are încredere în omologul său rus Vladimir Putin, este dispus la o întâlnire directă pentru a accelera încheierea războiului, subliniind că rolul europenilor în acest proces este esențial. Declarația reflectă atât deschiderea diplomatică a Kievului, cât și realismul unei negocieri dificile.

În acest context, Uniunea Europeană intenționează să solicite Rusiei retragerea trupelor din regiunea transnistreană, ca parte a unui posibil acord de pace. Această prevedere, inclusă într-un document consultativ distribuit statelor membre de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, indică faptul că securitatea Republicii Moldova este tot mai clar legată de evoluțiile războiului din Ucraina.

Care a fost obiectivul strategic real al lui Vladimir Putin atunci când a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei și în ce măsură și-a atins scopul?
Dacă războiul se va încheia printr-un compromis parțial, cum își va redefini Rusia politica externă și presiunile asupra statelor din vecinătate, inclusiv R.Moldova?
Este Republica Moldova astăzi mai sigură sau mai vulnerabilă decât în februarie 2022? De ce?
Ce lecții ar trebui să învețe Republica Moldova din rezistența Ucrainei?
În cazul unei schimbări de regim la Moscova, politica Rusiei față de Moldova s-ar modifica semnificativ?
Care este cea mai sigură garanție de securitate pentru R. Moldova pe termen lung: integrarea europeană, parteneriatele strategice sau altă formulă?
Ce rol joacă România în consolidarea securității Moldovei în acești ani de război?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 20 februarie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării, fost deputat în Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anatol Salaru #război Ucraina #Realitatea te priveste

Președintele parlamentului iranian a cerut duminică, 25 octombrie, populației să diminueze consumul de gaze cu 10%, pe măsură ce se apropie iarna, pentru a reduce tensiunile asupra aprovizionării în timpul sezonului rece, relatează Agerpres.

Iranul se confruntă de mult timp cu o penurie de gaze naturale, esențiale pentru încălzire, exacerbată de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie de un atac israeliano-american.

„Pentru a trece peste iarna care se apropie, o mobilizare națională este esențială (…) pentru a reduce consumul de gaze cu cel puțin 10%”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf într-un video difuzat de media locale.

Temperaturile scad adesea sub zero grade Celsius în Iran în timpul iernii, în special în nordul țării.

„Oricine economisește combustibil, indiferent de cantitate, va primi imediat suma corespunzătoare în contul său bancar”, a mai dat asigurări Ghalibaf.

După începerea războiului, instalațiile de gaze, în special în sudul țării, au fost ținta atacurilor aeriene americane care au scos din funcțiune rafinăriile, conform guvernului.

La începutul lunii octombrie, prim-vicepreședintele Iranului, Mohammad Reza Aref, a indicat că guvernul anticipează un deficit zilnic de gaze de 100 până la 250 de milioane de metri cubi în timpul sezonului rece, din cauza pagubelor provocate de război, conform agenției oficiale de știri IRNA.

Un armistițiu din aprilie a pus capăt la aproape 40 de zile de bombardamente intense, iar în iunie s-a semnat un memorandum de înțelegere care viza încheierea definitivă a conflictului, dar acesta s-a prăbușit în iulie.

Negocierile sunt în impas de atunci.

Deși atacurile au încetat practic în ultimele săptămâni, conflictul este acum centrat în jurul Strâmtorii strategice Ormuz, pe care Iranul susține că o controlează.

Statele Unite, care au impus o blocadă asupra porturilor iraniene, spun că vor să crească presiunea economică asupra Iranului, care este deja supus sancțiunilor internaționale de decenii.