Fracțiunea Mișcării Alternativa Națională (MAN) din Parlament cere instituirea unei comisii care să ancheteze grațierea persoanelor condamnate pentru trafic de droguri. Solicitarea vine după scandalul cu eliberarea lui Nicolai Șepeli, eliberat recent și reținut apoi din cauza bănuielilor că ar fi fost implicat în schema omorurilor la comandă a unor persoane publice din Ucraina.

Deputatul MAN Gaik Vartanean susține că în ultimii ani șase persoane condamnate pentru infracțiuni ce țin de producerea, distribuirea și comercializarea substanțelor narcotice au fost grațiate prin decret prezidențial. Doar unul dintre aceste cazuri a fost revocat, parlamentarul făcând referire la Șepeli.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Unde este toleranța zero față de traficul de droguri, dacă președintele semnează decrete de eliberare pentru persoane condamnate definitiv? Nu vrem să atacăm o instituție sau alta, inclusiv administrația prezidențială. Vrem ca cetățenii să afle adevărul și să fie siguri că asemenea grațieri nu vor continua. (…) Lupta împotriva drogurilor nu este o temă a opoziției sau a puterii. Este o temă care îl afectează pe fiecare copil, pe fiecare cetățean din această țară. De aceea, trebuie să facem lumină asupra modului în care au fost acordate aceste grațieri, unde sunt vulnerabilitățile și cine poartă responsabilitatea”, a spus Vartanean.

Conform oficialului, deși există informații și documente publice, lipsesc explicațiile clare privind oportunitatea și justificarea deciziilor privind grațierea.

https://realitatea.md/cum-explica-presedintia-gratierea-lui-nicolae-sepeli-principalul-suspect-in-dosarul-asasinatelor-la-comanda-din-ucrain/

#Ancheta #comisie #gratiere #MAN #parlament

Moldova a îndeplinit condițiile necesare pentru deschiderea celorlalte două clustere de capitole de negociere în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Concluzia se regăsește în raportul anual al Comisiei Europene privind extinderea Uniunii. Potrivit documentului, menținerea ritmului actual al reformelor îi va permite Chișinăului să urmărească obiectivul ambițios, dar realizabil, de a încheia negocierile de aderare până la începutul anului 2028, transmite IPN.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat, în cadrul prezentării raportului în Parlamentul European, că Moldova și Ucraina, care parcurg împreună procesul de aderare, au dat dovadă de reziliență și de angajament față de parcursul european. Totodată, comisara a anunțat că Uniunea Europeană a pregătit foi de parcurs pentru cele două țări, care vor stabili prioritățile pentru anul viitor.

Marta Kos a menționat că foi de parcurs au fost elaborate și pentru Albania și Muntenegru. În cazul Muntenegrului, comisara a menționat că, dacă negocierile vor continua în ritmul actual, UE este pregătită să semneze tratatul de aderare în iunie 2027, iar țara ar putea deveni membră a Uniunii în 2028.

Potrivit raportului, Comisia Europeană a constatat că recomandările adresate Moldovei anul trecut au fost implementate în mare parte. Pentru 2027, executivul european recomandă Chișinăului să finalizeze reorganizarea transparentă a instituțiilor publice centrale, să continue reforma administrației publice locale, să asigure respectarea regulilor fiscale și să sporească transparența și responsabilitatea bugetară.

În același timp, documentul menționează că Moldova a continuat să acorde prioritate reformelor privind integrarea europeană, alinierii la standardele UE, dezvoltării economice și consolidării rezilienței democratice, în pofida presiunilor exercitate de Rusia, care urmăresc destabilizarea țării, și a provocărilor generate de războiul de agresiune ruse în Ucraina.

Totodată, raportul precizează că UE rămâne pe deplin angajată în sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Moldovei, precum și a soluționării pașnice a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării în limitele frontierelor sale recunoscute internațional.