Judecătoarea Lilia Lupașco a fost depistată cu avere nejustificată de peste 700 de mii de lei. În acest sens, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis un act de constatare pe numele magistratei din Chișinău, iar dosarul urmează să fie examinat în instanță pentru confiscarea mijloacelor financiare considerate nejustificate, transmite IPN.

Dacă decizia va rămâne definitivă, mandatul judecătoarei va înceta. Totodată, aceasta riscă să fie decăzută din dreptul de a exercita anumite funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

Inspectorii de integritate au constatat că, în perioada 1 august 2016 – 18 octombrie 2022, a existat o diferență semnificativă între averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile realizate de judecătoare și membrii familiei sale, potrivit sursei citate. Valoarea totală a averii cu caracter nejustificat se ridică la 739 203 lei.

În document se menționează că o parte din explicațiile oferite de judecătoare au fost acceptate, însă alte justificări, inclusiv cele ce țin de numerar declarat, împrumuturi sau sume invocate drept arvună, nu au fost considerate veridice, din cauza lipsei actelor confirmative sau a contradicțiilor constatate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

ANI subliniază că persoana supusă controlului are dreptul de a contesta actul de constatare, documentul nefiind definitiv la această etapă.

#ANI #avere nejustificata #judecatoare

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.