Uniunea Europeană a reacționat după operațiunea militară lansată de Israel și Statele Unite asupra Iranului, avertizând asupra riscurilor majore pentru securitatea regională și globală.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au transmis într-o declarație comună că situația este „extrem de îngrijorătoare” și au făcut apel la reținere.

„Evoluțiile din Iran sunt extrem de îngrijorătoare. Rămânem în strânsă legătură cu partenerii noștri din regiune. Reafirmăm angajamentul nostru ferm de a proteja securitatea și stabilitatea regională. Asigurarea securității nucleare și prevenirea oricăror acțiuni care ar putea agrava și mai mult tensiunile sau submina regimul global de neproliferare sunt de o importanță crucială”, se arată în declarația celor doi oficiali UE.

Liderii europeni au subliniat că Uniunea Europeană a impus sancțiuni extinse împotriva Iranului și a susținut constant soluții diplomatice pentru dosarele nucleare și balistice.

„În strânsă coordonare cu statele membre ale UE, vom lua toate măsurile necesare pentru a ne asigura că cetățenii UE din regiune pot conta pe sprijinul nostru deplin. Solicităm tuturor părților să dea dovadă de maximă reținere, să protejeze civilii și să respecte pe deplin dreptul internațional”, scrie în declarația emisă de cei doi oficiali ai UE.

Totodată, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a transmis pe platforma X (Twitter) că situația din Orientul Mijlociu este periculoasă.

„Cele mai recente evoluții din Orientul Mijlociu sunt periculoase. Regimul iranian a ucis mii de oameni. Programele sale de rachete balistice și nucleare, împreună cu sprijinul pentru grupări teroriste, reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității globale”, a scris Kallas.

Ea a precizat că a discutat cu ministrul de externe al Israelului și cu alți oficiali din regiune și că UE explorează căi diplomatice împreună cu partenerii arabi.

„Protecția civililor și respectarea dreptului internațional umanitar reprezintă o prioritate. Rețeaua noastră consulară este pe deplin mobilizată pentru a facilita plecările cetățenilor UE. Personalul UE neesențial este retras din regiune. Misiunea noastră navală Aspides rămâne în alertă ridicată în Marea Roșie și este pregătită să ajute la menținerea deschisă a coridorului maritim”, a mai transmis șefa diplomației europene.

Reacțiile vin după ce Israelul și SUA au lansat sâmbătă dimineață un „atac preventiv” asupra Iranului, în cadrul operațiunii numite „Roaring Lion”. Președintele american Donald Trump a confirmat implicarea Washingtonului, afirmând că obiectivul este protejarea SUA prin „eliminarea ameninţărilor iminente din partea regimului iranian”.

Bazele SUA din zona Golfului Persic au fost atacate cu rachete.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Israelul a atacat Iranul. Este stare de alertă maximă

#atacuri #Iran #Israel #reacții #UE

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat luni, 26 octombrie, că reprezentanţi ai Ucrainei, SUA, UE şi NATO se vor întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a discuta despre garanţiile de securitate pe care le-ar putea primi ţara sa în perioada postbelică, în cazul unui acord de pace cu Rusia, relatează Antena3.ro.

Într-un interviu acordat postului de televiziune TSN, liderul de la Kiev a spus că această reuniune va avea loc „marţi sau miercuri”, dar nu a precizat dacă intenţionează să se deplaseze la Bruxelles pentru a participa la discuţii. Totodată, el a mai spus că UE va fi reprezentată „la nivel prezidenţial” şi NATO „la nivel de secretar general”.

Întrebat despre posibila participare a lui Volodimir Zelenski şi a emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner la aceste discuţii, consilierul pentru comunicare al preşedintelui ucrainean a declarat agenţiei EFE că nu poate confirma în prezent acest lucru din cauza „unei schimbări de planuri ale părţii americane”.

Emisarii americani s-au întâlnit săptămâna trecută la Oslo cu Zelenski, apoi şi cu preşedintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg. În urma acestor întâlniri, Rusia şi Ucraina au convenit să reia negocierile mediate de SUA, o reuniune trilaterală Ucraina-Rusia-SUA urmând să se desfăşoare în noiembrie.

Zelenski: „Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de ruși”

Referindu-se la această reuniune în acelaşi interviu acordat postului TSN, Zelenski a spus că doreşte să obţină armistiţii parţiale cu Rusia pentru oprirea atacurilor pe mare şi asupra infrastructurilor energetice, precum şi progrese către o întâlnire directă pe care i-o solicită lui Putin pentru a negocia încheierea războiului.

Implicarea NATO în asigurarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina va fi „fără îndoială” una din solicitările pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să le facă la viitoarele negocieri trilaterale de pace Kiev-Moscova-Washington, programate la începutul lunii noiembrie. Zelenski a subliniat drept prioritară necesitatea unor garanții de securitate solide pentru Ucraina, pentru încheierea unui acord de pace cu Rusia, informează Kyiv Independent.

„Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de partea rusă. Restricțiile impuse asupra armatei noastre și neutralitatea Ucrainei nu sunt discutabile”, a spus Zelenski, într-un interviu TV.

Astfel, dacă Ucrainei nu i se va permite să adere la NATO, țările europene și SUA ar trebui să fie de acord să extindă pactul defensiv al articolului 5 al Alianței Nord-Atlantice și la Ucraina.

Ucraina ar trebui, de asemenea, să mențină o armată puternică, după încheierea unui acord de pace.

„Cea mai bună, după părerea mea, este NATO plus o armată ucraineană puternică, ca parte a alianței”, a spus Zelenski. „Dacă avem suficiente resurse financiare, vreau să păstrăm armata la 800.000 de oameni. Noi decidem singuri cum va fi armata noastră. Dacă suntem în NATO, numărul poate fi de 800.000 sau mai puțin. Dar va fi o întrebare despre cine este dispus să finanțeze sau să co-finanțeze cu noi”, a precizat liderul de la Kiev.