Sute de tineri din municipiul Bălți și din regiunea de nord a țării, alături de reprezentanți ai autorităților publice, instituțiilor de învățământ, organizațiilor de tineret și partenerilor de dezvoltare, au participat la deschiderea Programului „Bălți – Capitala Tineretului 2026”.

Pe parcursul anului 2026, inițiativa va beneficia de un buget de 4 milioane de lei și va include un amplu calendar de activități dedicate tinerilor.

Evenimentul de lansare a cuprins paneluri de discuții cu reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, invitați internaționali din România, Ucraina și Polonia, expoziții artistice realizate de tineri, momente culturale și sesiuni de dialog, care au reflectat diversitatea intereselor și implicarea activă a tinerilor în viața comunității.

„Felicitări pentru curaj și pentru determinarea de a participa în această competiție, de a vă asuma un rol important și de a deveni Capitala Tineretului pentru întreaga țară, timp de un an de zile. De asemenea, felicitări celor care au făcut acest lucru posibil – celor care au scris proiectele, organizațiilor care și-au dorit să facă mai mult, precum și Primăriei municipiului Bălți. Sunt sigur că aici, la Bălți, sunt tineri cu inițiativă, iar noi contăm pe energia și implicarea voastră”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Directorul Agenției Naționale pentru Tineret, Alexandr Petrov, a evidențiat rolul tinerilor în dezvoltarea durabilă a comunităților locale și importanța investițiilor constante în politici și programe de tineret.

„Bălțiul a câștigat datorită tinerilor de aici. Dosarul vostru a fost cel mai bun nu datorită faptului că aveți o infrastructură de organizații de tineret bine pusă la punct sau pentru că aveți una dintre cele mai puternice rețele de centre de tineret, ci pentru că ați reușit să aduceți inovație”, a spus Alexandr Petrov.

Pe parcursul zilei, participanții au asistat la discuții despre rolul autorităților publice în susținerea tinerilor, cooperarea dintre instituții, mediul academic și organizațiile neguvernamentale, precum și la sesiuni în care tinerii și-au exprimat viziunile și așteptările privind dezvoltarea municipiului Bălți.

Totodată, a fost prezentat calendarul activităților planificate pentru anul 2026, care include inițiative educaționale, civice, culturale și de participare activă, adresate tinerilor din municipiu și din regiune.

În cadrul inaugurării a fost desemnat și imnul oficial „Bălți – Capitala Tineretului 2026”, ales în urma unui concurs din patru creații muzicale finaliste, interpretate live în fața publicului.

Programul național „Capitala Tineretului”, inițiat de Ministerul Educației și Cercetării și implementat cu sprijinul Agenției Naționale pentru Tineret, are drept scop încurajarea implicării active a tinerilor în viața comunităților, prin susținerea inițiativelor educaționale, culturale și civice desfășurate pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Balti #Capitala Tineretului

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.