Moartea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, înseamnă că există „acum o cale deschisă către un Iran diferit, unul pe care poporul său ar putea avea mai multă libertate să-l modeleze”, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, transmit știrileprotv.ro.

Kallas a precizat că este în contact cu parteneri locali, publicând o imagine în care apar miniștrii de externe ai G7, precum și ai Israelului, Iordaniei, Egiptului, Turciei, Qatarului, Omanului, Bahrainului și Kuweitului.

Noi lovituri israeliene asupra Teheranului, în timp ce Iranul ripostează

Teheranul și-a continuat atacurile de represalii duminică, în timp ce Israelul a lansat un nou val de lovituri care vizează „inima Teheranului”.

Drone și rachete iraniene au atacat Bahrainul, Israelul, Iordania, Kuweitul, Qatarul, Emiratele Arabe Unite și Omanul.

Majoritatea atacurilor iraniene au vizat baze militare americane din regiune și au fost interceptate de sistemele de apărare antiaeriană. Unele au lovit însă infrastructură civilă, precum hotelul Fairmont din Dubai și aeroportul.

Armata israeliană a „efectuat lovituri de amploare pentru a stabili superioritatea aeriană și a deschide drumul spre Teheran”, au transmis Forțele de Apărare ale Israelului într-o postare pe X. Israelul vizează „inima Teheranului”, au mai precizat acestea. Agențiile de presă au relatat despre coloane de fum deasupra capitalei iraniene.

Iranul a atacat un port comercial din Bahrain, precum și un petrolier sub pavilion Palau în Strâmtoarea Ormuz.

Traficul aerian continuă să fie afectat, marile companii aeriene suspendând zborurile în regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Iran #Kaja Kallas #UE

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.