Începând cu 2 martie, companiile din Republica Moldova pot utiliza sistemul MIA Plăți Instant pentru efectuarea transferurilor instantanee între persoane juridice (Business to Business – B2B), prin canalele de internet și mobile banking oferite de prestatorii de servicii de plată. Anunțul a fost făcut de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Potrivit BNM, noua opțiune marchează un pas important în modernizarea infrastructurii naționale de plăți și în sprijinirea mediului de afaceri. Funcționalitatea B2B vine să completeze serviciile deja disponibile în cadrul MIA: transferuri instant între persoane fizice, plăți pentru afaceri și plăți pentru servicii publice.

Astfel, companiile vor putea iniția și primi transferuri în lei moldovenești non-stop — 24 de ore din 24, șapte zile din șapte — inclusiv în afara programului de lucru al prestatorilor de servicii de plată. Decontarea se face în timp real, în doar câteva secunde.

BNM subliniază că transferurile B2B instant facilitează gestionarea lichidităților și permit derularea operațiunilor comerciale fără întârzieri. Noua opțiune poate fi utilizată pentru achitarea facturilor, plata avansurilor, deblocarea livrărilor sau alte tranzacții din relațiile comerciale.

Comisionul aplicat este de 0,7% din suma transferului, dar nu va depăși 40 de lei per tranzacție, ceea ce, potrivit autorității, oferă costuri clare și predictibile pentru companii.

„Într-un mediu economic dinamic, MIA este un accelerator al afacerilor și una dintre cele mai vizibile transformări ale ultimilor ani, cu impact direct asupra modului în care oamenii își gestionează finanțele, asupra eficienței operaționale a companiilor și asupra relației dintre instituțiile publice și cetățeni”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

Sistemul MIA Plăți Instant, dezvoltat de Banca Națională a Moldovei, face parte din procesul mai amplu de digitalizare a plăților și de aliniere la standardele europene, având ca obiectiv creșterea vitezei, siguranței și accesibilității tranzacțiilor financiare din economia națională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#afaceri #Banca Nationala a Moldovei #MIA Plăți Instant

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.