Consiliul Audiovizualului (CA) a analizat grilele posturilor TV din Republica Moldova pentru perioada 2023–2025 și a constatat o evoluție mixtă: pe de o parte, televiziunile produc mai mult conținut local și respectă mai bine legea, iar pe de altă parte crește numărul abaterilor legate de programele difuzate în limba română.

Evaluarea a vizat 40 de servicii media audiovizuale active în 2025 – 30 naționale, 6 regionale și 4 locale – și a urmărit modul în care acestea respectă obligația legală de a difuza un volum minim de programe locale.

Majoritatea televiziunilor respectă legea

Potrivit CA, 28 de posturi TV (70%) au respectat cerințele legale privind programele locale. Totuși, 12 servicii media (30%) nu au îndeplinit toate condițiile – fie la capitolul volum de programe locale, fie la prima difuzare, limba română sau difuzarea în orele de maximă audiență.

În total, au fost constatate 21 de încălcări ale articolului 4 din Codul serviciilor media audiovizuale, dintre care 4 cazuri vizează nerespectarea cotei de programe locale, 5 – insuficiența programelor în primă difuzare, 8 – deficitul de programe locale în limba română, iar alte 4 – problemele la difuzarea conținutului în orele de maximă audiență.

În cazul posturilor generaliste naționale, 15 televiziuni private au difuzat în medie peste 8 ore zilnic de conținut local, iar postul public Moldova 1 a depășit pragul legal de 10 ore.

La nivel regional, toate cele 6 servicii generaliste au trecut de minimul cerut (4 ore pe zi pentru private și peste 8 ore pentru TV-Găgăuzia). La nivel local, două posturi, Media TV și ALBASAT, au depășit pragul de 2 ore zilnic.

În schimb, trei televiziuni naționale – 7 TV, 1TV și Canal Regional – au rămas sub limita minimă prevăzută de lege.

Progrese vizibile față de anii precedenți

Datele CA arată o îmbunătățire clară în 2025: rata de conformare a crescut de la 48–49% (2023–2024) la 70%; numărul posturilor neconforme a scăzut de la 21 la 12; totalul abaterilor s-a redus de la 51 la 21 (−59%).

Totodată, volumul total de programe locale a crescut semnificativ – de la 2.792 de ore în 2024 la 3.367 de ore în 2025.

Mai mult conținut local, dar nu neapărat în română

Deși tabloul general este pozitiv, CA atrage atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare: crește numărul abaterilor legate de programele în limba română.

Astfel, încălcările la acest capitol au urcat constant: cinci cazuri în 2023; șapte cazuri în 2024; opt cazuri în 2025.

Este singura categorie unde situația se înrăutățește. Potrivit Consiliului Audiovizualului, acest lucru arată că o parte din conținutul local produs nu este realizat în limba română. Situația este influențată și de specificul posturilor muzicale tematice, care pot distorsiona imaginea reală.

Autoritatea notează mai multe tendințe:

Îmbunătățiri vizibile – mai multe posturi care aveau abateri în anii trecuți s-au conformat în 2025, inclusiv PRO TV Chișinău, N4, One TV, Exclusiv TV, TV Drochia, ALBASAT, Sor TV sau Agro TV Moldova.

Îmbunătățiri moderate – unele televiziuni au progresat, dar nu sunt încă pe deplin conforme: Canal Regional, 1 TV, 7 TV, Star TV, TVC 21, Cinema 1, Premiera TV, Global 24.

Stagnare – TV9 și Studio L au rămas la același nivel de abateri.

Regres – Realitatea TV a înregistrat prima abatere în 2025, după doi ani fără probleme, în contextul scăderii volumului de programe locale de la 103 la 93 de ore.

Totodată, CA mai semnalează: persistența unor abateri la Canal Regional, 1TV și TV9 și evoluția atipică a TV-Găgăuzia, unde volumul de conținut local s-a redus aproape la jumătate față de 2023

Concluzia Consiliului Audiovizualului este că piața TV din Republica Moldova se mișcă, per ansamblu, în direcția corectă, cu mai mult conținut local și o conformare mai bună la lege. Principala provocare rămâne însă creșterea ponderii programelor în limba română și menținerea progreselor obținute de posturile TV în ultimii ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#analiza #CA

Reforma salarizării în sectorul bugetar riscă să lase angajații primăriilor cu cele mai mici valori de referință și cu mai puține garanții salariale. Este avertismentul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care critică dur proiectul de lege ce ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

CALM susține că, deși proiectul este prezentat drept o reformă menită să aducă mai multă echitate în sistemul bugetar, în forma actuală acesta plasează personalul din administrația publică locală la baza ierarhiei salariale. Organizația a transmis Ministerului Finanțelor și Cancelariei de Stat Avizul nr. 328 asupra proiectului definitivat privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Potrivit CALM, reforma ignoră creșterea responsabilităților primăriilor, extinderea teritoriilor administrate, numărul de beneficiari ai serviciilor publice și volumul tot mai mare de muncă.

„Teritorii mai mari, mai mulți locuitori, mai multă muncă și responsabilități, cerința de a atrage fonduri UE și circa 80% din legislație europeană de implementat – dar cea mai mică valoare de referință din sectorul bugetar și cea mai mare discriminare!”, reclamă CALM.

„Primăriile riscă să rămână fără specialiști”

CALM avertizează că problema nu este doar una salarială. Organizația susține că diminuarea garanțiilor și a posibilităților de motivare financiară poate duce la plecarea specialiștilor din administrația locală, ceea ce s-ar reflecta direct asupra serviciilor oferite cetățenilor.

Printre nemulțumirile enumerate de CALM se numără:

aplicarea celei mai mici valori de referință din sectorul bugetar, inclusiv pentru primari;
eliminarea sau condiționarea unor garanții salariale, inclusiv a sporului de 50% pentru consolidarea capacităților;
reducerea și plafonarea plăților suplimentare;
lipsa posibilității de stimulare din veniturile proprii ale administrațiilor locale;
raportarea salarizării exclusiv la numărul de locuitori, fără a ține cont de complexitatea competențelor;
lipsa recunoașterii vechimii de peste 20 de ani;
transferarea poverii financiare asupra bugetelor locale fără surse de finanțare corespunzătoare;
participarea CALM la evaluarea funcțiilor doar „după caz”;
modificări legislative care, potrivit organizației, ar putea genera litigii.

CALM susține că situația este cu atât mai problematică în contextul parcursului european al Republicii Moldova. Organizația afirmă că aproximativ 80% din acquis-ul Uniunii Europene urmează să fie implementat la nivel local, ceea ce presupune atribuții suplimentare pentru administrațiile publice locale.

„Împărtășim obiectivul unei salarizări echitabile în sectorul bugetar. Dar echitatea trebuie să se aplice și primăriilor care astăzi primesc cea mai mică valoare de referință, cele mai multe restricții și cele mai multe competențe nefinanțate”, a declarat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.

Potrivit acestuia, problema devine și mai importantă în contextul reformei administrativ-teritoriale, care presupune teritorii mai mari de administrat, mai mulți beneficiari de servicii și un volum sporit de responsabilități pentru autoritățile locale.

CALM cere Guvernului să schimbe proiectul

Organizația solicită revizuirea de fond a prevederilor referitoare la salarizarea personalului din administrația publică locală și cere ca propunerile autorităților locale să fie incluse înainte de adoptarea legii. Printre solicitări se numără păstrarea valorilor prevăzute de actuala legislație ca standarde minime garantate pentru administrația locală, garantarea sporului lunar de 50% pentru consolidarea capacităților, menținerea fondului pentru sporul de performanță la 10%, introducerea unor noi trepte de vechime și reexaminarea valorii de referință în funcție de inflația prognozată.

CALM mai cere ca participarea organizațiilor reprezentative ale administrației locale în grupul de lucru pentru evaluarea funcțiilor să devină obligatorie, nu una care poate avea loc „după caz”.

Organizația susține că actuala formă a proiectului contravine principiilor Cartei Europene a Autonomiei Locale și Recomandării 436 (2019) a Consiliului Europei privind remunerarea angajaților din administrația locală. CALM își reafirmă disponibilitatea de a discuta cu Ministerul Finanțelor și Cancelaria de Stat, însă cere ca proiectul să fie modificat înainte de adoptare.