Soția liderului suprem al Iranului, Mansoureh Khojasteh Bagherzadeh, a murit luni, 2 martie, după ce a intrat în comă în urma atacurilor americano-israeliene care au vizat locuința sa, potrivit relatărilor din presa iraniană, citate Antena 3 CNN.

Femeia avea 78 de ani și a fost singura soție a liderului suprem iranian, Ali Khamenei. Cei doi erau căsătoriți din anul 1965.

Mansoureh Khojasteh Bagherzadeh provenea dintr-o familie religioasă cunoscută din Mashhad, al doilea oraș ca mărime din Iran. Tatăl său, Mohammad Esmaeil Khojasteh Bagherzadeh, a fost un om de afaceri proeminent în regiune, iar fratele ei, Hassan Khojaste Bagherzadeh, a ocupat funcția de director adjunct la postul public de radio și televiziune IRIB. Deși era căsătorită cu una dintre cele mai influente figuri ale Republicii Islamice, Bagherzadeh a avut o prezență publică extrem de discretă. Rareori a participat la evenimente oficiale și a evitat implicarea în viața politică, concentrându-se, în principal, pe familie și pe obligațiile religioase.

Totodată, Bagherzadeh și Ali Khamenei au avut șase copii, patru fii și două fiice. Potrivit agenției de știri iraniene Fars, mai mulți membri ai familiei apropiate a liderului suprem iranian au murit în atacurile care au început sâmbătă dimineață. Conform aceleiași surse, fiica, ginerele și nepoata lui Ali Khamenei se numără printre persoanele ucise în urma atacurilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acest context, amintim că pe 28 februarie agenția Reuters a relatat, cu referire la surse israeliene, că liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a murit în raidurile asupra casei sale.

#atac #deces #Iran #liderul suprem #razboi

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.