Moldova a înaintat Ucrainei condiții dure pentru reluarea importului de carne de pui, pe care producătorii ucraineni le numesc disproporționate și neconstructive, citează bani.md.

Despre acest lucru informează RBC-UcrainaRBC-Ucraina, cu referire la scrisoarea „Uniunii Crescătorilor de Păsări din Ucraina” către Ministerul Economiei și Serviciul de Stat pentru Siguranța Alimentelor și Protecția Consumatorilor, aflată în posesia redacției.

Esența conflictului și poziția crescătorilor ucraineni de păsări

Din cauza depistării antibioticului metronidazol în furajele ucrainene pentru păsări, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor din Moldova (ANSA) a introdus pe 26 ianuarie interdicția asupra importului de carne de pui din Ucraina.
Pe 4 martie, în cadrul unei reuniuni online a grupului de lucru Ucraina–Moldova, urmează să fie discutat mecanismul de reluare a livrărilor.

În ajun, asociația „Uniunea Crescătorilor de Păsări din Ucraina”, care include peste 40 de întreprinderi, s-a adresat conducerii instituțiilor de profil din Ucraina.

În scrisoarea adresată ministrului Economiei, Oleksii Sobolev, și șefului Serviciului de Stat pentru Siguranța Alimentelor și Protecția Consumatorilor, Serhii Tkaciuk, asociația a indicat poziția neconstructivă a ANSA.
În special, în apel se menționează că între autoritatea moldovenească (ANSA) și importatori „se poartă negocieri indirecte privind formularea unor condiții separate de prelevare a probelor de sânge de la păsări pe capacitățile ucrainene și testarea serului pentru conținutul de metronidazol în laboratoarele țărilor UE”.

Și acest lucru se întâmplă fără participarea Serviciului de Stat pentru Siguranța Alimentelor și Protecția Consumatorilor din Ucraina. Asociația a subliniat că acest fapt pune producătorii ucraineni în condiții inegale și încalcă paritatea.

„În plus, ANSA, cel mai probabil, nu știe că Ucraina a prelevat deja un număr reprezentativ de probe de sânge și le-a trimis pentru cercetări în laboratoare de referință ale UE. Această informație trebuie transmisă cât mai curând posibil oficialilor ANSA pentru a le ajusta planurile”, se arată în scrisoare.

De asemenea, „Uniunea Crescătorilor de Păsări din Ucraina” atrage atenția că, potrivit articolului 5 al Acordului privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare al Organizației Mondiale a Comerțului (SPS OMC), orice măsuri restrictive trebuie să se bazeze pe o evaluare științifică a riscului.

Interdicția totală a importului întregii producții avicole, care se bazează pe un caz singular legat de furaje, este disproporționată și nejustificată științific. Aceasta nu reprezintă o dovadă directă a contaminării produselor alimentare; conform Codex Alimentarius, controlul trebuie efectuat asupra produsului final”, subliniază Asociația.

Totodată, adaugă „Uniunea Crescătorilor de Păsări din Ucraina”, în calitate de țări candidate la aderarea la UE, Ucraina și Moldova trebuie să se ghideze după principiul proporționalității, consacrat în dreptul internațional și european.
În special, conform Regulamentului (UE) 2019/1793, depistarea neconformităților în loturi individuale constituie temei pentru introducerea unui regim de control sporit, care presupune verificări fizice și teste de laborator asupra unui anumit număr de loturi, nu oprirea totală a comerțului pentru întregul sector.
„Aplicarea principiului clauzei de salvgardare de către Moldova trebuie să fie proporțională cu riscul și să nu creeze bariere nejustificate în comerț, ceea ce corespunde prevederilor Acordului SPS al OMC”, se arată în scrisoare.

De ce cerințele ANSA sunt inacceptabile

Planurile sale „privind reluarea treptată și prudentă a importului de carne de pasăre din Ucraina în Republica Moldova” au fost expuse de directorul ANSA, Radu Musteață, într-o scrisoare adresată șefului Serviciului de Stat pentru Siguranța Alimentelor și Protecția Consumatorilor din Ucraina, Serhii Tkaciuk, la 27 februarie.

În special, el a menționat că, în prima etapă, reluarea importului nu vizează carnea refrigerată, „importul fiind restabilit doar pentru carnea de pasăre sub formă de carcase sau părți tranșate în stare congelată”.

De asemenea, pentru reluarea exporturilor în Moldova, ANSA cere ca probele de ser sanguin să fie prelevate din 10 loturi de păsări sacrificate la fiecare abator.

În opinia exportatorilor ucraineni de carne de pui, acest lucru este deja nu despre sanitar, ci despre distrugerea conștientă a comerțului liber dintre țări.

Cea mai mare nemulțumire a producătorilor ucraineni este modul în care șeful Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor din Moldova propune efectuarea acestor verificări.
De exemplu, potrivit cerințelor, probele de ser sanguin trebuie prelevate exclusiv de medicul veterinar oficial la abatorul desemnat de Serviciul de Stat pentru Siguranța Alimentelor și Protecția Consumatorilor din Ucraina. În același timp, partea ucraineană trebuie să ofere agenției moldovenești contactul direct al acestui medic (de exemplu, numărul WhatsApp).

Mai mult, specialiștii ANSA își rezervă dreptul de a solicita medicului veterinar monitorizarea online a procesului de prelevare a probelor în timp real.

Poziția părții moldovenești, potrivit crescătorilor ucraineni de păsări, seamănă mai mult cu un ultimatum decât cu o încercare de a găsi un compromis.

În special, se cere ca, chiar și după reluarea importului de carne congelată, medicul veterinar oficial să preleveze probe suplimentare la prima solicitare a specialiștilor ANSA, iar acest proces să fie supus, de asemenea, monitorizării video aleatorii.
În plus, Serviciul de Stat pentru Siguranța Alimentelor și Protecția Consumatorilor trebuie să furnizeze din timp colegilor moldoveni programul de lucru al abatorului și capacitatea sa de sacrificare.

Exportatorii ucraineni subliniază că astfel de cerințe, precum prelevarea probelor sub înregistrare video, subminează încrederea în sistemul de control veterinar și nu corespund practicii internaționale.

Menționăm că prima reuniune online a grupului a avut loc pe 12 februarie. Partea moldovenească a fost reprezentată de ministra agriculturii și industriei alimentare, Ludmila Catlabuga, și directorul general ANSA, Radu Musteață.

Ministrul ucrainean al economiei, Oleksii Sobolev, a declarat la această reuniune că „Ucraina este sigură de calitatea produselor sale și acest lucru este confirmat de exporturile stabile pe piața Uniunii Europene.

„Suntem gata pentru maximă deschidere și pentru a oferi garanții suplimentare părții moldovenești, inclusiv prin efectuarea de teste în laboratoare acreditate la cerere. Scopul nostru este să rezolvăm rapid toate problemele tehnice și să eliminăm restricțiile la exportul de carne de pui, deoarece nu există motive obiective pentru o oprire îndelungată a livrărilor”, a spus el.

După cum s-a aflat, guvernul ucrainean pregătește o hotărâre privind licențierea importului de vin, struguri și alcool din Moldova, ca răspuns la interdicția Chișinăului asupra importului de carne de pui ucraineană.
Introducerea acestui regim este considerată un instrument proporțional și legal de reacție în absența unei revizuiri constructive a restricțiilor. Ucraina declară că este pregătită pentru dialog, dar își rezervă dreptul la pași adecvați pentru protejarea producătorilor naționali și a stabilității sectorului agroalimentar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Catlabuga #fermieri #gaina #păsări #reguli

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.