Inspectoratul pentru Protecția Mediului a intervenit pe fluviul Nistru, în apropierea orașului Vadul lui Vodă și a satului Pârâta din raionul Dubăsari, pentru a combate braconajul piscicol desfășurat ilegal. Acțiunile au vizat în mod special folosirea „jupuitorului”, unelte strict interzise în apele naturale datorită efectelor devastatoare asupra resurselor piscicole și echilibrului ecosistemelor acvatice.

„Am depistat șase persoane care practicau pescuitul ilegal cu jupuitorul. Valoarea amenzilor aplicate se ridică la 3 000 lei, iar prejudiciul estimat pentru resursele piscicole este de 23 764 lei”, a precizat Inspectoratul pentru Protecția Mediului.

În cadrul intervențiilor au fost confiscate 12 jupuitoare, două fragmente de plasă tip „ecran” și două lansete. Totodată, alte trei persoane au fost sancționate pentru încălcarea regulilor de protecție a resurselor piscicole, primind amenzi totale de 1 800 lei, iar prejudiciul calculat în aceste cazuri a fost de 12 800 lei.

Astfel, în total, nouă persoane au fost documentate contravențional, iar valoarea cumulativă a prejudiciilor aduse mediului depășește 36 000 lei. Autoritățile subliniază că aceste acțiuni demonstrează necesitatea unui control permanent în zonele cu risc sporit de braconaj.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Nistru #pescuit ilegal #pești #Vadul lui Voda #vraconaj

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.