Astăzi se împlinesc 4 ani de când Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. Delegația UE în Republica Moldova a transmis un mesaj public cu această ocazie unde a precizat că țara noastră face „pași hotărâți” pe drumul integrării europene, iar parcursul său a fost consolidat în iunie 2022, când Consiliul European a acordat țării statutul de stat candidat.

Reprezentanții UE subliniază că acest statut a deschis calea pentru un sprijin mai amplu din partea Uniunii Europene, inclusiv prin finanțare, asistență pentru implementarea reformelor și o integrare mai solidă în piața unică europeană.

„Această colaborare ajută Moldova să modernizeze instituțiile, să se apropie de nivelul european și să meargă înainte pe drumul aderării”, se arată în mesajul publicat de Delegația UE la Chișinău.

Oficialii europeni au reiterat că Uniunea Europeană rămâne ferm alături de Republica Moldova în procesul de transformare și apropiere de standardele europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că astăzi se împlinesc exact 4 ani de când Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, împreună cu Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și cu Premierul de atunci, Natalia Gavrilița, au semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ulterior, la 17 iunie 2022, Comisia Europeană și-a emis avizul cu privire la cererea de aderare la UE. La 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată.

Între timp țara noastră face pași siguri spre aderare. Raportul de Extindere al Comisiei Europene din noiembrie 2025 confirmă progrese semnificative pentru Republica Moldova, situând-o printre liderii procesului de aderare la UE alături de Muntenegru și Ucraina. Moldova a avansat rapid prin alinierea legislativă, încheind verificările oficiale și actualizând Programul Național de Aderare 2025-2029.

#4 ani #aderare UE #cerere de aderare #Delegația UE în Moldova #Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.