O tragedie a lovit estul Republicii Democrate Congo, din Africa Centrală, după ce cel puțin 200 de persoane și-au pierdut viața în urma prăbușirii unei mine importante de coltan, situată în zona Rubaya. Incidentul a avut loc marți, 3 martie, potrivit Ministerului Minerelor din Congo, citat de Associated Press.

Cei care controlează minele contestă amploarea tragediei și susțin că prăbușirea ar fi fost cauzată de „bombardamente”.

„Pot confirma că ceea ce publică oamenii nu este adevărat. Nu a existat nicio alunecare de teren; au fost bombardamente, iar numărul morților nu este ceea ce spun oamenii. Este vorba pur și simplu despre cinci oameni care au murit”, au declarat reprezentanții acestora.

Între timp, un miner aflat la fața locului a confirmat că a ajutat la recuperarea a peste 200 de cadavre.

Rubaya se află într-o regiune bogată în minerale, care timp de decenii a fost afectată de violența forțelor guvernamentale și a grupărilor armate, inclusiv M23, susținută de Rwanda. Reapariția grupului a intensificat conflictul, agravant o criză umanitară deja gravă. Congo este unul dintre cei mai mari furnizori de coltan din lume, un minereu metalic negru care conține tantal, esențial în producția de smartphone-uri, computere și motoare de avioane. Conform US Geological Survey, în 2023, Congo a produs aproximativ 40% din coltanul global, alături de Australia, Canada și Brazilia. Peste 15% din tantal provine din minele Rubaya.

În mai 2024, gruparea M23 a ocupat orașul Rubaya și a preluat controlul asupra minelor, impunând taxe pentru comerțul și transportul de coltan, generând cel puțin 800.000 de dolari pe lună, conform unui raport ONU. Estul Congoului se confruntă de zeci de ani cu conflicte repetate, iar criza umanitară a afectat peste 7 milioane de persoane, inclusiv peste 300.000 care și-au părăsit locuințele doar în ultimele luni.

În iunie 2024, guvernele congolez și ruandez au semnat un acord de pace mediat de SUA, însă luptele continuă în mai multe zone, provocând victime civile și militare. Acordul deschide totodată accesul la minerale critice pentru guvernul SUA și companiile americane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aceasta nu este prima tragedie în regiune. O prăbușire similară a minelor Rubaya a avut loc luna trecută și a provocat moartea a peste 200 de persoane.

#Congo #mine #tragedie #victime

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Potrivit Bani.md, un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Conform surselor citate, planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Totodată, potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

O eventuală numire a lui Orban în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin, potrivit WSJ. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.

#Donald Trump #functie #ONU #Viktor Orban