„Prințul din Bubuieci” ajunge din nou pe marele ecran. Începând de joi, 12 martie, filmul moldovenesc regizat de Ivan Naniev poate fi văzut la Cineplex Mall din Chișinău. Spectatorii sunt invitați să descopere povestea neobișnuită a unui prinț african care ajunge, printr-o întorsătură neașteptată, într-o localitate de lângă capitală.

Pelicula spune povestea lui Kofi Kompaore, un prinț african și profesor universitar care ajunge în Republica Moldova și se confruntă cu prejudecăți puternice și cu un sistem corupt. După o acuzație falsă, acesta este plasat în arest la domiciliu în casa părinților logodnicei sale din Bubuieci, iar experiența devine o confruntare directă între culturi, mentalități și valori.

Filmul explorează teme universale precum toleranța, iubirea, corupția și lupta pentru dreptate. Povestea alternează între dramă și momente subtile de umor, ceea ce o face accesibilă unui public larg.

MC Gootsa, unul dintre cei mai populari artiști din Moldova, care în prezent locuiește în Franța, se află la baza poveștii din spatele filmului „Prințul din Bubuieci”. Istoria sa de viață a servit drept inspirație pentru realizatorii peliculei, care au transpus pe ecran o poveste inspirată din fapte reale.

Lungmetrajul „Prințul din Bubuieci” îi are în distribuție pe Valentin Fiodorov, Irina Țaruș, Ciprian Răcilă, Angela Ciobanu, Alexandr Șișkin, Anastasia Colomeiciuc, Traian Stoianov și Valera Leovskii.

Pelicula a fost aleasă de spectatori drept câștigătoare a Premiului „Simpatia publicului” la cea de-a II-a ediție a Festivalului Internațional de Film „Toji Somon” din Dușanbe (Tadjikistan).

Biletele pentru proiecțiile filmului pot fi achiziționate online pe site-ul Cineplex.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Producția este realizată de Realitatea Film, în coproducție cu Shepherd Company, cu sprijinul Content Fund și al Uniunii Europene.

#12 martie #Cineplex Mall #Printul din Bubuieci

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.