Peste 180 de hectare de vegetație uscată au fost distruse de incendii în ultimele 24 de ore, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Salvatorii și pompierii au intervenit în 55 de cazuri pentru lichidarea focarelor de ardere a vegetației în mai multe regiuni ale țării.

Incendiile au fost înregistrate în raioanele Nisporeni, Rîșcani, Telenești, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Ungheni, Glodeni, Orhei, Comrat și Călărași.

Unul dintre cele mai mari incendii s-a produs în amiaza zilei de 10 martie, în satul Curchi din raionul Orhei. Două echipaje de pompieri au intervenit pentru stingerea flăcărilor, care au afectat aproximativ 40 de hectare de vegetație uscată.

O altă intervenție a avut loc în localitatea Șipoteni din raionul Hîncești, unde focul a compromis circa 20 de hectare. În satul Milești din raionul Nisporeni, incendiul a cuprins aproximativ 15 hectare de iarbă uscată.

La periferia satului Cornova din raionul Ungheni au fost mobilizate patru echipaje de pompieri pentru a lichida flăcările care s-au extins pe o suprafață de 26 de hectare. De asemenea, intervenții au avut loc și în localitățile Ciuciuleni și Lăpușna din raionul Hîncești, unde focul a distrus aproximativ 18 hectare de vegetație uscată și stufăriș.

În acest context, IGSU atenționează populația să nu aprindă vegetația uscată, gunoiul menajer sau stufărișul și să evite aruncarea obiectelor aprinse pe terenuri cu iarbă uscată, în apropierea pădurilor sau a terenurilor agricole. În condiții de temperaturi pozitive, umiditate redusă și vânt, chiar și o scânteie poate provoca incendii de proporții.

Totodată, părinții sunt îndemnați să supravegheze copiii și să nu le permită să se joace cu focul. În cazul observării unor focare de ardere sau a altor situații de risc, cetățenii sunt rugați să apeleze Serviciul 112.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#incendii #Moldova

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.