Parlamentul a solicitat Comisiei de la Veneția să se pronunțe asupra modificărilor legislative care vizează procedura de numire a candidaților propuși de partenerii de dezvoltare în comisiile de evaluare externă a procurorilor și judecătorilor.

Comisia de la Veneția urmează să analizeze dacă prevederile introduse prin Legea nr. 26/2026 sunt compatibile cu principiile democratice, statul de drept și standardele constituționale.

„Asistența Comisiei de la Veneția este deosebit de valoroasă în procesul de asigurare a conformității legislației naționale cu standardele internaționale”, se menționează în comunicatul Parlamentului.

Modificările adoptate prevăd că, în cazul în care candidații externi din comisiile de evaluare nu obțin majoritatea calificată de 3/5 din voturile deputaților, Comisia juridică, pentru numiri și imunități va examina repetat candidaturile și va selecta candidații cu cel mai mare număr de voturi. Ulterior, proiectul de hotărâre este transmis Parlamentului și poate fi adoptat cu votul majorității deputaților aleși.

Anterior, Comisia de la Veneția a subliniat în mai multe opinii importanța existenței unor mecanisme anti-blocaj pentru a asigura funcționarea instituțiilor statului sau a organelor independente.

Solicitarea Parlamentului vine după ce autoritățile europene au cerut Chișinăului să transmită Comisiei de la Veneția amendamentul legislativ adoptat recent, care modifică procedura de numire a membrilor internaționali ai comisiilor de evaluare externă.

Reamintim că săptămâna trecută, deputații PAS au modificat legea astfel încât membrii Comisiei de evaluare a procurorilor să poată fi numiți cu 51 de voturi, în loc de 61, cum era anterior. Decizia a venit la o săptămână după ce majoritatea parlamentară nu a reușit să îl numească pe olandezul Herman von Hebel în această comisie.

La doar câteva ore după modificarea legii, documentul a fost promulgat de președinta Maia Sandu și publicat în Monitorul Oficial. A doua zi, majoritatea parlamentară l-a votat pe Herman von Hebel ca membru al Comisiei de evaluare a procurorilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#comisia de la veneția #parlament #vetting

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.