Consiliul Audiovizualului aplicat amenzi de 375.000 de lei amenzi pentru opt canal TV și un post radio, din cauza carențelor privind respectarea prevederilor aferente comunicărilor comerciale audiovizuale. Controlul tematic a vizat PRO TV Chișinău, Premiera TV, Next TV, One TV, Star TV, Jurnal TV, Exclusiv TV și HIT FM.

Pentru neconformitățile constatate în urma verificării conținuturilor difuzate pe data de 17 decembrie 2025, amenzile dispuse au fost:

PRO TV Chișinău – 90.000 de lei;
HIT FM Radio – 60.000 de lei;
HIT FM TV – 60.000 de lei;
Premiera TV – 40.000 de lei;
Next TV – 35.000 de lei;
One TV – 30.000 de lei;
Star TV –30.000 de lei;
Jurnal TV – 20.000 de lei;
Exclusiv TV – 10.000 de lei.

PRO TV Chișinău a fost amendat pentru nedelimitarea publicității de celelalte conținuturi editoriale. Unele spoturi publicitare pentru suplimentele alimentare au fost difuzate fără mesajele de avertizare obligatorii, calupurile publicitare care au promovat anumite produse alimentare au fost transmise fără a fi inserat vreun mesaj de avertizare, iar la prognoza meteo s-a admis plasarea de produse, manifestată prin inserarea grafică a unor produse alimentare, contrar reglementărilor în vigoare.

HIT FM nu a delimitat prin mijloace tehnice specifice multiple comunicări comerciale. În total, au fost atestate 102 cazuri în care comunicările comerciale nu au fost clar identificabile sau separate de alte conținuturi editoriale.Comunicările comerciale nu au fost separate de alte conținuturi editoriale. Au lipsit anunțurile de sponsorizare difuzate la începutul, interiorul și/sau la sfârșitul emisiunilor, s-a constatat faptul că furnizorul de servicii media nu a putut proba contribuția sponsorului la realizarea programului. În cazul unei dintre publicități, difuzată de 48 de ori, CA a conchis că afirmația are caracter potențial înșelător, „întrucât atribuie o preferință generalizată din partea unei categorii nedefinite de persoane, fără prezentarea unor dovezi verificabile, fiind de natură să inducă în eroare publicul cu privire la poziția și calitatea reală a companiei promovate”. De asemenea, produsele fast-food au fost reclamate fără mesaje de avertizare privind modul sănătos de viață.

Premiera TV și Next TV au difuzat programul de teleshopping „Oferta zilei”, nefiind delimitat prin mijloace optice, acustice şi/sau spațiale și fără mențiunea de „Teleshopping”, care necesită a fi afișat pe toată durata programului. Ambele posturi au depășit numărul maxim admis de ferestre zilnice de difuzare a programelor de teleshopping, acesta fiind stabilit la 8 ori/zi. La buletinele de știri s-a difuzat de 7 ori pe parcursul zilei subiectul întitulat „Sună un prieten”. Subiectul se axează pe promovarea programului audiovizual „Sună un prieten”, trasnmis la serviciile media de televiziune ONE TV și STAR TV. De specificat că, subiectul include și un îndemn adresat publicului de către producătorul programului, Mircea Marco de a scrie comentarii la emisiunea disponibilă și pe platforma de partajare video YouTube, oferindu-le astfel posibilitatea de a participa la un concurs cu premii în valoare de 1 000 de lei. Monitorizarea CA a atestat că subiectul conține comunicare comercială cu un conținut mascat, având forma de publicitate. A fost depășită durata cumulată de 12 minute/oră pentru difuzarea spoturilor publicitare și de teleshopping – 4 ori la „Premiera TV” și o dată la Next TV.

One TV și Star TV au difuzat programul de teleshopping (Oferta Zilei), inserat în cadrul emisiunii „DIMINEAȚA” de la „One TV” și emisiunii „TELESTART” de la „Star TV”, fără a fi delimitat, clar identificabil și/sau separat de alte conținuturi editoriale prin mijloace optice ori acustice sau spațiale. Totodată, pe toată durata programului a lipsit mențiunea „Teleshopping” – 8 cazuri la „One TV” și 5 cazuri la „Star TV”. Ambele posturi TV au depășit numărul maxim admis de ferestre zilnice de difuzare a programelor de teleshopping, de 8 ori/zi – 11 cazuri la „One TV” și 9 cazuri la „Star TV”. În cadrul buletinelor de știri, sub formă de subiect de știri, a fost inserată o formă de comunicare comercială, mai exact un mesaj de autopromovare a programul „Sună un prieten” – 8 cazuri la „One TV” și 9 cazuri la „Star TV”.

De la Jurnal TV a lipsit mesajul „Acest program conține plasare de produse” în două programe audiovizuale în care plasarea de produse a fost prezentă. În cadrul programului sponsorizat „Se caută un milionar”, prezentatorii și inserțiile video au încurajat în mod direct vânzarea, cumpărarea sau închirierea produselor şi/sau serviciilor sponsorului. Acest program nu a fost marcat cu semnul distinctiv PP. De cinci ori a fost difuzat un clip muzical, cu tematica sărbătorilor de iarnă. Pe fundal a apărut episodic (de 3 ori) denumirea gheretei, „Digital Caffe”. Potrivit CA, expunerea denumirii localului poate fi calificată drept comunicare comercială mascată. De 12 ori a fost a fost difuzat un spot de promovare la programul „Revelion cu dor”. La sfârșitul spotului de promovare au fost nominalizați partenerii generali, MAIB, GBG, LAGMAR și CRICOVA. Programul „Moș Crăciun există, Moș Crăciun ești tu.” nu a fost identificat ca fiind sponsorizat, deși, la sfârșitul acestuia, prezentatorul a menționat partenerii care au venit cu o contribuție pentru familia Ciurel. Totodată, monitorizarea CA a constatat lipsa din cadrul emisiunii a marcajului corespunzător pentru asemenea tip de program.

Exclusiv TV nu a delimitat potrivit prevederilor legale programul de „Teleshoping” din cadrul programului „De vorbă cu Fineti și Solonari”. A lipsit mesajul „Acest program conține plasare de produse” în programul „De vorbă cu Fineti și Solonari”, atât după revenirea de după publicitate, cât și la sfârșitul emisiunii. Pentru comunicările comerciale la suplimentele alimentare nu a fost prezent mesajul „Acesta este un supliment alimentar. Citiți cu atenție prospectul.”

#amenzi #CA #canale TV #radio

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.