Prim-ministrul Belgiei, Bart De Wever, a cerut sâmbătă, 14 martie, ca Uniunea Europeană să fie mandatată oficial de statele sale membre pentru a negocia direct cu Rusia, argumentând că blocul nu are în prezent puterea de a forța Moscova să schimbe cursul războiului său împotriva Ucrainei.

Într-un interviu acordat ziarului belgian L’Echo, De Wever a declarat că UE are opțiuni limitate pentru a pune presiune pe Rusia, după ce nu a reușit să oblige Kremlinul să oprească invazia Ucrainei, scrie Antena3.ro.

„Întrucât nu suntem capabili să-l amenințăm (pe președintele rus Vladimir Putin) prin trimiterea de arme Ucrainei și nu-l putem sufoca economic fără sprijinul Statelor Unite, nu mai rămâne decât o singură metodă: încheierea unui acord”, a spus el.

De Wever a susținut că forțarea Rusiei la o înfrângere decisivă ar necesita „un sprijin de 100%” din partea Statelor Unite, sugerând că un astfel de sprijin unificat lipsește în prezent. De asemenea, el și-a exprimat îngrijorarea că poziția Washingtonului s-ar putea să nu se alinieze întotdeauna pe deplin cu interesele Kievului, spunând că Statele Unite par uneori „mai apropiate de Putin” decât de președintele Volodimir Zelenski.

Europa riscă să fie exclusă din negocieri dacă nu obține un mandat clar pentru a se implica direct cu Moscova, potrivit lui De Wever

„Fără un mandat pentru a merge și a negocia la Moscova, nu suntem la masa negocierilor unde americanii vor împinge Ucraina să accepte un acord. Și pot spune deja că va fi un acord prost pentru noi”, a spus el.

Comentariile liderului belgian vin în contextul în care mai mulți lideri europeni încearcă să restabilească canalele diplomatice cu Kremlinul în mijlocul războiului prelungit care a început odată cu invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.

Printre aceștia, președintele francez Emmanuel Macron a explorat recent posibilitatea unui contact reînnoit cu Putin, în parte pentru a evita lăsarea negocierilor exclusiv în mâinile președintelui american Donald Trump. Cu toate acestea, șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a avertizat că blocul ar trebui mai întâi să stabilească o strategie unificată față de Moscova înainte de a iniția discuții directe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Luna trecută, Kallas a declarat că țările europene ar trebui să adopte „cerințe maximaliste” în orice negocieri și să împingă Kremlinul să facă concesii semnificative, inclusiv reducerea forțelor sale militare.

#Belgia #Negocieri #Rusia #Ucraina #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.