Estonia nu exclude o contribuţie militară la o operaţiune menită să asigure securitatea navigaţiei comerciale în faţa represaliilor iraniene în Strâmtoarea Ormuz, a declarat marţi ministrul eston de externe Margus Tsahkna, scrie antena3.ro. Anunțul este inedit în rândul aliaţilor din NATO, printre care inclusiv cei mai puternici au respins cererea preşedintelui american Donald Trump de a participa la o astfel de misiune în cadrul unei coaliţii.
Estonia, ţară membră a UE şi NATO, ar fi pregătită să discute o posibilă contribuţie la o misiune a SUA dacă Washingtonul formulează o cerere oficială, a spus ministrul Margus Tsahkna la postul de radio public eston. Nu este însă clar cu ce ar putea contribui Estonia la o asemenea misiune. Letonia, vecina Estoniei, a exclus orice participare.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat anterior cu „consecinţe foarte grave pentru viitorul NATO” dacă ţările Alianţei refuză să trimită nave militare în zona Strâmtorii Ormuz, cerere faţă de care statele membre ce s-au exprimat în această chestiune au manifestat deja rezerve, inclusiv unele dintre cele mai puternice aliate ale SUA, precum Regatul Unit, Germania, Franţa sau Polonia, care au respins apelul.
Confruntat cu asemenea reacţii, Trump a criticat luni ceea ce a numit „lipsa de entuziasm” a aliaţilor SUA.
„Unii sunt foarte entuziasmaţi, alţii nu, iar unele sunt ţări pe care le-am ajutat timp de mulţi, mulţi ani la rând. Le-am protejat de surse externe teribile, iar ele nu prea sunt entuziaste. Şi nivelul de entuziasm contează pentru mine. De 40 de ani noi vă protejăm, iar voi nu doriţi să vă implicaţi în ceva foarte minor”, a indicat Trump la o discuţie cu presa la Casa Albă.
În timp ce continuă atacurile aeriene americano-israeliene asupra Iranului, Corpul Gărzilor Revoluţionare iraniene a ameninţat că va lovi în strâmtoare orice navă ce are legături cu SUA, cu Israelul şi cu ţările susţinătoare ale acestora, în timp ce Statele Unite încă ezită să recurgă singure la opţiunea riscantă a escortării militare a navelor comerciale ce traversează această cale navigabilă prin care tranzitează aproximativ 20% din comerţul mondial cu petrol şi gaze naturale lichefiate (GNL).
