Controlul judiciar în privința fostului șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, a fost prelungit cu 60 de zile. Apărarea a cerut ca restricțiile impuse prin controlul judiciar să nu fie limitate doar la Chișinău, ci să permită deplasarea lui inculpatului în întreaga țară, însă instanța nu a admis această solicitare, transmite IPN.

Inculpatul nu s-a prezentat la ședința de judecată, invocând probleme de sănătate. Apărarea a depus documente medicale care ar indica o stare nesatisfăcătoare, însă instanța a constatat că acestea nu dovedesc în mod clar imposibilitatea participării la ședință, lipsind o concluzie medicală explicită în acest sens.

Procurorul de caz, Dumitru Ștefîrța, a precizat că este nevoie de un certificat medical clar, emis de un specialist, care să indice dacă inculpatul poate participa la ședințe. Totodată, acuzatorul a invocat contradicția apărării: pe de o parte susține că inculpatul nu poate veni în instanță din motive medicale, pe de altă parte afirmă că ar putea călători în afara Chișinăului pentru a gestiona o gospodărie, ceea ce, în opinia acuzării, este incompatibil.

Avocatul lui Creangă, Iurie Florea, a declarat că prelungirea măsurii este obișnuită în astfel de cauze, dar nu ar fi necesară aici, întrucât inculpatul nu prezintă risc de a se eschiva. Potrivit apărătorului, clientul intenționează să participe la ședințe și nu a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa.

Următoarea ședință de judecată a fost stabilită pentru 3 aprilie, ora 10:00. Instanța a avertizat că, în lipsa unor acte medicale concludente, absența inculpatului ar putea fi apreciată ca neîntemeiată.

Ion Creangă este acuzat de trădare de patrie și complot împotriva statului. Potrivit procurorilor, în perioada 2023-2024, el ar fi întreținut o corespondență și întâlniri conspirative cu un asistent al atașatului militar al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău. Fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului a fost reținut în iulie 2024, când ar fi primit 500 de dolari de la un oficial rus.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dosarul a fost reluat recent de la zero după ce judecătorul care conducea cauza, Arina Ialanji, și-a dat demisia. Noul magistrat desemnat pe dosar este Veaceslav Cernalev.

Dosarul lui Ion Creangă, învinuit de trădare de patrie, va fi reluat de la zero. Din ce motiv?

#60 de zile #control judiciar #Ion Creanga

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.