Agenția nucleară rusă Rosatom a anunțat joi, 19 martie, că va evacua aproape întreg personalul său din instalația nucleară de la Centrala nucleară Bushehr, situată în sudul Iranului, în urma atacului din 18 martie asupra facilităților din zonă, informează EFE, citat de Digi24.

Decizia vine în contextul escaladării situației de securitate, iar autoritățile ruse pregătesc o retragere masivă a angajaților.

„Pregătim o nouă evacuare. Aceasta va fi o evacuare la scară largă, după care doar câteva zeci de persoane vor rămâne la instalație”, a declarat Aleksei Lihacev, șeful companiei, potrivit agenției TASS.

De asemenea, acesta a precizat că personalul care va rămâne la centrală „va asigura monitorizarea echipamentelor”, în timp ce restul angajaților vor părăsi zona „de îndată ce situația politică și militară o va permite”, urmând să iasă din Iran prin Armenia. Între timp, Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat că una dintre clădirile tehnice ale centralei, aflată pe coasta Golfului Persic, a fost lovită de un proiectil. Cu toate acestea, instituția a transmis că impactul nu a afectat componentele esențiale ale instalației.

Directorul agenției, Rafael Grossi, a făcut apel la prudență în contextul conflictului. Acesta a cerut „o reținere maximă în conflict pentru a preveni riscul unui accident nuclear” și a confirmat că „centrala nu a fost afectată, niciunul dintre reactoare nu a fost afectat și nu există victime sau alte incidente notabile”.

În același sens, șeful Rosatom a subliniat că „în acest moment, situația privind radioactivitatea este normală”, adăugând că nici experții ruși, nici cei internaționali nu au detectat „scurgeri”. Centrala de la Bushehr nu fusese vizată anterior de atacuri, spre deosebire de instalațiile nucleare din Natanz și Isfahan, care au fost afectate în trecut.

În urmă cu o săptămână, Aleksei Lihacev declara că „atât timp cât putem, vom fi prezenți și vom face tot posibilul pentru a ne asigura că Bushehr-1 funcționează normal și, bineînțeles, pentru a ne asigura că proiectul de construcție poate fi reluat rapid”.

Pe de altă parte, Rafael Grossi a reiterat recent că agenția nu a avut dovezi că Iranul ar fi avut un plan structurat pentru dezvoltarea unei arme nucleare. În ciuda acestui fapt, Statele Unite și Israel și-au justificat atacurile, invocând suspiciuni privind un posibil program nuclear militar, acuzații respinse de autoritățile de la Iran.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#război Orientul Mijlociu #Rosatom

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.