Ex-șeful Spitalului Raional Hîncești, care a demisionat recent din funcție, ar fi bănuit că și-a agresat nora, afirmă deputații fracțiunii „Democrația Acasă”. Conform lor, fiul mediului ar fi judecător.

Informațiile au fost dezvăluite de către parlamentarul Alexandr Verșinin. Conform lui, în privința victimei ar exista și ordonanță de protecție, după ce femeia a depus plângere la Poliție.

„Această informație am luat-o de pe portalul instanțelor de judecată. Ieri a fost solicitată aplicarea măsurii de protecție în cazul unei doamne, ea fiind soție de judecător în judecătoria Hîncești, iar tatăl judecătorului este fostul șef al spitalului Hîncești”, a spus Verșinin.

Pe 18 martie 2026, directorul Spitalului raional Hîncești, Petru Ciubotaru, a demisionat. Anunțul a fost făcut de ministrul Sănătății, Emil Ceban, care a declarat că șeful instituției medicale își asumă responsabilitatea pentru cazul Ludmilei Vartic.

Reprezentanții Procuraturii au precizat pentru Realitatea că vor comunica informații despre statutul lui în dosarul decesului Ludmilei Vartic, când „investigațiile vor permite”.

Poliția și Procuratura nu au răspuns la solicitările redacției Realitatea de a confirma detaliile făcute publice de către parlamentarii din partidul „Democrația Acasă”.

Redacția Realitatea va oferi dreptul la replică tuturor persoanelor vizate de declarații, dacă acestea vor dori să își expună punctul de vedere.

În același timp, deputații au cerut în Parlament și crearea unei Comisii de Anchetă, pentru elucidarea decesului Ludmilei Vartic. Parlamentarii au invocat faptul că vor să audieze martori, pentru că aceștia nu ar avea încredere în forțele de ordine. Inițiativa nu a fost susținută de către majoritate.

Doina Gherman a spus în plen că instituții și organele responsabile depun maxim efort pentru a investiga infracțiunea. Conform ei, asemenea Comisie de anchetă în Legislativ nu trebuie să vizeze un caz singular.

„Eu susțin să avem pe platforma Parlamentului audieri publice pe cazul sistemic și pe fenomenul care ne afectează ca societate”, a comentat Gherman propunerea.

Propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi. Deputații, totuși, au acceptat să se ridice în picioare pentru un minut de reculegere în memoria Ludmilei Vartic.

(UPDATE)

Reprezentanții Procuraturii Generale afirmă că nu dețin informații despre caz. Conform lor, Poliția aplică ordonanță de restricție, iar instanța – ordonanță de protecție, în cazul violenței în familie.

#agresiune #Democratia Acasa #familie #fost director #spitalul din Hîncești

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.