Președintele SUA, Donald Trump, susține că ultimatumul transmis Iranului – de a redeschide Strâmtoarea Ormuz sau de a se confrunta cu atacuri asupra infrastructurii energetice,„va funcționa foarte bine”. Într-un interviu acordat postului israelian Channel 13, liderul de la Casa Albă a declarat:

„Veți vedea în curând ce se va întâmpla cu ultimatumul privind centralele electrice – rezultatul va fi foarte bun”.

Trump a mers mai departe cu avertismentele, afirmând că „va exista o distrugere totală a Iranului și va funcționa foarte bine”. Totodată, acesta a criticat statele membre NATO, acuzându-le că „nu fac nimic”, în timp ce Iranul ar primi „pedeapsa pe care o merită”.

De cealaltă parte, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a respins criticile și a declarat că este „absolut convins” că alianța va reuși să redeschidă Strâmtoarea Ormuz. Într-un interviu la Fox News, Rutte a explicat că reacția mai lentă a aliaților este determinată de caracterul sensibil al operațiunii.

„Aliații europeni și partenerii din întreaga lume au folosit ultimele două săptămâni pentru a se coordona. Au început planificarea pentru a vedea ce putem face împreună, ca aliați și parteneri ai Statelor Unite”, a spus șeful NATO, potrivit Antena 3 CNN.

Acesta a calificat intervenția americană drept „crucială”, invocând „amenințarea existențială” reprezentată de Iran.

Tensiunile cresc și mai mult după ce armata iraniană a reacționat dur, avertizând că va lovi infrastructura energetică din regiune dacă SUA își duc la capăt planurile.

„Dacă infrastructura petrolieră și energetică a Iranului este atacată, toate facilitățile energetice, de tehnologie informațională și de desalinizare a apei aparținând Statelor Unite și regimului din regiune vor fi vizate”, a declarat purtătorul de cuvânt al comandamentului operațional Khatam al-Anbiya, într-un comunicat publicat de agenția Fars.

În paralel, situația din Strâmtoarea Ormuz devine tot mai tensionată. În mod obișnuit, aproximativ 3.000 de nave tranzitează lunar această rută strategică, însă traficul a scăzut semnificativ în ultimele săptămâni, pe fondul amenințărilor lansate de Iran.

Potrivit unui bilanț al AFP din 18 martie, cel puțin 21 de nave au fost atacate, lovite sau au raportat incidente de la începutul conflictului.

Efectele se resimt deja pe piețele globale. Prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril, marcând o creștere de aproape 70% de la începutul anului și de circa 50% comparativ cu anul trecut.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ormuz #Trump #ultimatum

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.