Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

Analiză post-factum! Dionis Cenușă „alege grâul de neghină” din subiectele discutate de Popescu cu omologul leton

17 Aug. 2021, 16:07
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
17 Aug. 2021, 16:07 // Actualitate //  Realitatea.md

Coordonatorul de proiecte din cadrul Centrului Analitic Independent Expert Grup, Dionis Cenușă, a făcut o analiză a vizitei ministrului de Externe al Letoniei, Edgars Rinkēvičs, în țara noastră, prin prisma subiectelor discutate dintre ministrul de Externe de la Chișinău, Nicu Popescu și omologul leton, care, în opinia sa nu a „dat mari roade”, ci se limitează „doar la discuții care prind bine la public”, dar care totodată „amplifică așteptările cetățenilor” față de actuala putere.

Mai exact, Cenușă afirmă că, guvernarea de la Chișinău invită oficiali europeni pentru a demonstra publicului de acasă că agenda noii guvernări este susținută în capitalele europene.

„Urmează multe alte noi vizite ale oficialilor europeni în curând. Cealaltă față a monedei este că, cu fiecare vizită, guvernarea intensifică așteptările din partea publicului de acasă și din străinătate”, scrie Cenușă.

Referitor la temele discutate cu ministrul de Externe al Letoniei, care vizează diaspora, analistul afirmă că „guvernarea ar trebui să fie mai cu băgare de seamă la asemenea priorități” și să se axeze mai mult pe relațiile bilaterale din toate sferele și domeniile de activitate ce cuprinde întreaga societate moldovenească.

„Subiectul diasporei este discutat cu practic orice stat UE, în particular semnarea Acordurilor de Securitate Socială sau recunoașterea permiselor de conducere. Nu contează care este dimensiunea populației pe care o găzduiește statul UE în cauză, guvernarea pune pe agendă aceleași subiecte. Scopul pare să fie de a gesticula în direcția diasporei și mai puțin în explorarea potențialului relațiilor bilaterale pe toate dimensiunile. Ministrul și guvernarea trebuie să cântărească atent agenda pro-diasporă (evident importantă) cu alte subiecte importante (cum este atragerea investițiilor directe din Letonia – deloc menționată in discursul ministrului Popescu). De asemenea, nu a fost oferită practic nicio atenție  subiectului vaccinării, care este un nivel foarte jos în Moldova (aproape 15% din populație vaccinați cu două doze) comparativ cu Letonia (aproape 40%)”, crede analistul.

Totodată, Cenușă consideră că, prioritatea privind asocierea țării noastre cu UE trebuie să fie mai pe larg discutată cu societatea civilă și dezbătută cu experți, iar presă să poată informa pe larg despre deciziile și acțiunile statului în această direcție.

„A fost divulgat faptul că partea moldovenească încă negociază agenda de Asociere cu UE, unde ar vrea să sporească atenția asupra domeniilor legate de mediul înconjurător, digitalizare și cooperare în domeniul securității. Ministrul Popescu nu a oferit niciun detaliu despre etapa în care se află negocierile pe marginea Agendei cu UE. Nu este clar de ce procesul nu este transparent și de ce nu este deschis spre completări și dezbateri cu mediul academic, media și societatea civilă. Acest lucru trebuie reparat în mod imediat, deoarece apare senzația că oficialii europeni știu mai multe detalii despre agendă decât opinia publică din Moldova”, notează Dionis Cenușă.

Expertul critică și „lauda” ministrului Nicu Popescu referitor la semnarea declarației cu privire la situația dramatică din Afganistan, deși Moldova ar fi făcut acest lucru mult mai târziu decât inclusiv Letonia, Ucraina sau Georgia.

„Ministrul Popescu a încercat dinadins să repete că Moldova, ca și Letonia, a aderat la declarația publicată de UE privind Afganistan. În realitate, Moldova a aderat mai târziu decât Letonia, Ucraina sau Georgia. Totodată, doar aderarea la declarație are o valoare strict simbolică. Ce exact poate face și are se gând să facă guvernarea: să ofere asistență umanitară statelor care vor adăposti afganezi sau altceva? cum este gestionată situația cu cetățenii moldoveni în Afganistan? Deci aparte de declarații generale sunt necesare și lucruri concrete”, a conchis Cenușă.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking