Ministerul Afacerilor Externe (MAE) avertizează cetățenii Republicii Moldova că Aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv va rămâne închis cel puțin până la 16 aprilie 2026, potrivit deciziei autorităților israeliene, în contextul situației de securitate din regiune. În acest context, cetățenii sunt îndemnați să amâne deplasările planificate până după această dată, să evite participarea la pelerinaje în această perioadă și să urmărească constant informațiile oficiale ale autorităților competente.

Pe fundalul apropierii sărbătorilor pascale și al tradiționalului pelerinaj pentru aducerea focului haric, autoritățile subliniază că deplasările în Israel sunt în prezent direct afectate de restricțiile de zbor. Totodată, organizarea călătoriilor în această perioadă implică riscuri semnificative și un grad ridicat de incertitudine, existând posibilitatea ca restricțiile să fie extinse sau modificate fără preaviz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile precizează că situația rămâne volatilă și poate evolua rapid. De asemenea, cetățenii sunt îndemnați să urmărească evoluțiile pe pagina Ministerului Afacerilor Externe și a Ambasadei Republicii Moldova în Statul Israel.

#atentionare de calatorie #cetateni moldoveni #Israel

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.