Ca să promoveze diversitatea și gustul artistic rafinat, autoritățile vor să impună cinematografele din Moldova să raporteze luna câte filme au difuzat, în ce limbă, din ce țară sunt originare, la ce oră au fost proiectate și câți spectatori au fost prezenți în sală. Un proiect al Regulamentului privind Registrul Cinematografiei urmează să fie aprobat de cabinetul de miniștri.

Potrivit reglementărilor propuse, o persoană fizică sau juridică care vrea să desfășoare una sau mai multe activități în domeniul cinematografiei, inclusiv producerea, distribuția, exploatarea de filme și organizarea filmărilor, va trebui să notifice Centrul Național al Cinematografiei prin depunerea unui formulat tipizat, în format fizic sau online.

Noile prevederi mai stabilesc că distribuția filmelor în Moldova se va permite în baza notificării depuse, dacă solicitanții vor prezenta dovada deținerii drepturilor de autor asupra producției sau a utilizării ei. Excepții vor reprezenta festivalurile internaționale și schimburile culturale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Administratorii cinematografelor sau ai spațiilor destinate comunicării publice a filmelor prin proiecție pe ecran raportează Centrului, lunar, până la data de 20 a lunii următoare perioadei de raportare, datele pentru fiecare proiecție privind titlul filmului difuzat, locul difuzării, țara de origine, limba originală, limba de difuzare, limba de subtitrare (dacă este cazul), data și ora proiecției, precum și numărul spectatorilor, în conformitate cu un formular-tip aprobat și publicat pe site-ul web oficial al Centrului”, se arată în proiect.

Autorii proiectului care urmează să fie prezentat de Ministerul Culturii, notează că prin intermediul noilor reglementări filmele „vor ajunge la public într-o formă controlată și reglementată, contribuind la educarea și informarea acestuia”.

„Promovarea diversității filmelor stimulează formarea unui gust artistic rafinat, facilitează înțelegerea valorilor culturale comune și atrage noi categorii de spectatori. Filmele devin mai ușor de integrat în programe educaționale și culturale, oferind un suport valoros pentru activități didactice și formarea competențelor interculturale”, se mai precizează în nota informativă.

În cazul nerespectării prevederilor, persoanele autorizate să practice activitate cinematografică vor fi radiate din Registrul Cinematografiei. Măsura se va aplica și dacă cei vizați furnizează informații false, incomplete sau eronate, nu notifică despre activitatea de producție, distribuție și exploatare a filmelor.

#cinematografe #filme #Guvern #raport #regulament

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.