Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Floriile în Moldova – sărbătoarea bucuriei înainte de Paște: tradiții, credințe și nume sărbătorite

05 Apr. 2026, 10:16
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
05 Apr. 2026, 10:16 // Actualitate //  Realitatea.md

Floriile reprezintă una dintre marile sărbători creștine și amintesc de momentul în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind întâmpinat de oameni cu ramuri verzi în mâini. Gestul lor era un semn de bucurie, dar și de respect față de cel pe care îl primeau cu speranță și credință. Sărbătoarea vestește apropierea Paștelui. În această zi, credincioșii merg la biserică cu ramuri de salcie, iar pentru că sărbătoarea are loc în timpul Postului Paștelui, Biserica oferă dezlegare la pește.

Sărbătoarea are loc în fiecare an în ultima duminică dinaintea Paștelui și marchează începutul Săptămânii Mari, perioada în care credincioșii se pregătesc sufletește pentru Învierea Domnului. Tradiția spune că oamenii merg la biserică cu ramuri de salcie, pe care preotul le sfințește și apoi sunt duse acasă, unde sunt păstrate pentru binecuvântarea și protecția locuinței și a familiei.

Floriile, începutul Săptămânii Mari

Duminica Floriilor deschide una dintre cele mai importante perioade din calendarul creștin, cunoscută sub numele de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Este ultima săptămână din Postul Paștelui și amintește de ultimele zile din viața lui Iisus Hristos, de la intrarea Sa în Ierusalim până la răstignire și punerea în mormânt.

Această perioadă este numită „Mare” fiindcă fiecare zi are o semnificație aparte și amintește de momente importante din drumul suferinței lui Hristos. În biserici au loc slujbe speciale, numite denii, iar credincioșii sunt îndemnați să se apropie mai mult de credință prin rugăciune, post, liniște și iertare. Fiecare zi a săptămânii are un înțeles propriu.

Lunea, Marțea și Miercurea Mare sunt dedicate rugăciunii și pregătirii sufletești. Joia Mare amintește de Cina cea de Taină și de începutul patimilor lui Iisus. Vinerea Mare marchează răstignirea și suferința Mântuitorului și este una dintre cele mai solemne zile din an. Sâmbăta Mare amintește de punerea în mormânt și pregătește momentul Învierii.

Tradiții și obiceiuri pe care trebuie să le știi de Florii

Această zi este legată de multe tradiții și obiceiuri transmise din generație în generație. Ele îmbină credința creștină cu vechi obiceiuri populare legate de venirea primăverii, de renașterea naturii și de dorința oamenilor de a avea protecție și noroc în casă. Una dintre cele mai cunoscute tradiții este mersul la biserică cu ramuri de salcie. Credincioșii le duc pentru a fi sfințite în timpul slujbei.

Salcia amintește de ramurile de finic cu care oamenii l-au întâmpinat pe Iisus atunci când a intrat în Ierusalim. După slujbă, crenguțele sunt aduse acasă și așezate lângă icoane sau la ușă, ca semn de binecuvântare și protecție pentru gospodărie. În multe zone ale țării, ramurile de salcie sunt folosite și în gospodărie. Uneori sunt puse la ferestre, la porți sau în pomii fructiferi, deoarece se spune că aduc rod bogat și alungă răul.

Există și obiceiuri legate de sănătate și noroc. În unele sate, părinții ating ușor copiii cu ramuri de salcie, spunând că astfel vor crește sănătoși și puternici. Totodată, se crede că ramurile sfințite pot proteja casa de furtuni, boli sau alte necazuri.

Floriile sunt și o zi specială pentru cei care poartă nume de flori

În Republica Moldova, cele mai populare prenume inspirate din flori sunt Lilia, purtat de peste 21 de mii de femei, și Viorica – peste 15 mii.

În top se regăsesc și Viorel – peste 9 mii de persoane, Violeta – circa 4.500, Margareta – aproape 2.500 și Crina – peste o mie.

Mai rare sunt prenumele Iasmina, purtat de aproximativ 400 de persoane, și Florin, cu puțin peste 500 de bărbați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.