Prețurile la carburanți din Republica Moldova au ajuns peste media globală, pe fondul scumpirii accelerate a petrolului și al tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu,transmite Bani.md

Potrivit celor mai recente date publicate de globalpterolprices pentru 30 martie 2026, prețul mediu al benzinei la nivel global este de 1,44 dolari/litru, în timp ce în Republica Moldova acesta ajunge la aproximativ 1,46 dolari/litru (circa 25 lei).

În cazul motorinei, media globală este estimată la aproximativ 1,33 dolari/litru, însă în Moldova prețul urcă la circa 1,41 dolari/litru (24–25 lei).

Astfel, șoferii din Republica Moldova plătesc mai mult decât media mondială pentru cele două tipuri de carburanți, chiar dacă țara nu se numără printre economiile dezvoltate.

Diferențele de preț la nivel global sunt determinate în principal de politicile fiscale. Deși toate statele cumpără petrol la prețuri similare pe piețele internaționale, nivelul accizelor și al TVA influențează direct costul final la pompă. Țările producătoare de petrol, precum Libia, Iran sau Venezuela, au cele mai mici prețuri, în timp ce statele europene aplică taxe mai mari.

În același timp, Republica Moldova rămâne printre țările cu cele mai mici prețuri din Europa, ceea ce creează un paradox: carburanții sunt mai scumpi decât media globală, dar mai ieftini decât în Uniunea Europeană.

În Republica Moldova, prețurile la carburanți sunt stabilite zilnic de ANRE, în baza cotațiilor internaționale, ceea ce face ca orice șoc extern să fie resimțit rapid la pompă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#carburanti #media globală #prețuri

Un lider rus a făcut amenințări grave la adresa unei țări europene. Este vorba despre Dmitri Medvedev care a amenințat Lituania cu dispariția de pe hartă. Dumnezeu să ne ferească, și-a însoțit amenințarea fostul președinte și premier al Rusiei, scrie mediafax.ro.

Amenințările au fost lansate de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei în timpul unei declarații, potrivit Clash Report. El a reacționat la o informație conform căreia Lituania ar fi dispusă să găzduiască armele nucleare ale aliaților occidentali.

„După cum înțeleg eu, Lituania a vorbit despre posibilitatea de a deschide ușa pentru amplasarea oricărui tip de armă, inclusiv a armelor nucleare. Dacă, Dumnezeu să ne ferească, se întâmplă ceva de genul acesta și trebuie să reacționăm la acțiunile lor, nimeni nu va interveni în locul lor. Celebrul Articol 5 al Tratatului Atlanticului de Nord nu va fi aplicat. Toată lumea recunoaște acest lucru, deoarece, dacă ar fi aplicat, ar fi o catastrofă globală, planetară. Lituania va dispărea de pe harta lumii”, a spus Dmitri Medvedev.

Dmitri Medvedev este un important om politic rus, fost președinte al Federației Ruse (2008–2012) și fost prim-ministru (2012–2020). În prezent, el ocupă funcțiile de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și de președinte al partidului de guvernământ Rusia Unită.

Medvedev este unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Vladimir Putin. În timpul mandatului său prezidențial a promovat o imagine de modernizator cu viziuni liberale. Totuși, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina din 2022 el s-a transformat radical, devenind una dintre cele mai agresive și radicale voci pro-război de la Kremlin.

Medvedev nu este la prima amenințare apocaliptică

De la declanșarea războiului din Ucraina, Dmitri Medvedev a lansat o serie de amenințări apocaliptice, utilizarea armelor nucleare fiind tema sa centrală. Mesajele sale, publicate de regulă pe Telegram, sunt folosite indirect de Kremlin pentru a descuraja țările din Occident.

În una dintre declarațiile recente, el a avertizat că omenirea se află la „doar câteva secunde” de miezul nopții pe Ceasul Apocalipsei din cauza acțiunilor NATO. Medvedev a mai spus că orice atac masiv asupra teritoriului rus sau furnizarea de arme atomice Ucrainei de către Occident va declanșa automat o ripostă nucleară totală din partea Moscovei.

A vorbit despre al treilea război mondial și a amenințat cu ștergerea de pe fața pământului a Ucrainei, dar și a altor țări precum Germania, Finlanda, Polonia și Marea Britanie.