Semnalele transmise la Forum-ul Economic Mondial și Conferința de Securitate de la München indică o agendă de securitate mai tensionată, cu efecte directe asupra UE și Ucrainei și, implicit, asupra Republicii Moldova. Slăbirea multilateralismului, protecționismul și folosirea energiei ca armă geopolitică cresc presiunea asupra statelor mici. Deci, cum se poate descurca R. Moldova în fața acestor șocuri?
Raportul privind Riscurile Globale (2026) confirmă faptul că sistemul multilateral este supus unor presiuni tot mai mari. Din perspectiva statelor mici, precum R. Moldova, raportul evidențiază că, într-o lume deja slăbită de rivalități în creștere, lanțuri de aprovizionare instabile și conflicte prelungite, astfel de confruntări generează consecințe semnificative, amplificând fragilitatea și vulnerabilitățile statelor.
Regulile internaționale rămân relevante, dar sunt tot mai negociate în funcții de pârghii: energie, infrastructură, acces la piețe, tehnologie și securitate. În cazul R. Moldova, vulnerabilitățile structurale, cum ar fi dependențele energetice și comerciale, demografia, polarizarea internă, pot fi rapid transformate în presiune politică.
Conferința de la München a subliniat nevoia de depășire a ambiguității strategice: statele mici trebuie să dezvolte mecanisme de apărare autonome sau regionale, capabile să facă față unei geopolitici intense, competitive și adesea disruptive.
Astfel, pentru R. Moldova, alianțele înseamnă o politică externă activă, bilaterală și multilaterală, menită să sprijine parcursul democratic și să consolideze capacitatea țării de a contribui la stabilitatea regională, fără a compromite suveranitatea sau interesele naționale.
Principalele riscuri pentru R. Moldova
Până nu demult, R. Moldova era evaluată de mai mulți indicatori internaționali drept regim hibrid. În 2021, Raportul privind Indicatorul Democrației (Economist Intelligence Unit) a consemnat o îmbunătățire: s-a trecut de la regim hibrid la democrație imperfectă. În anii următori, această încadrare s-a menținut în linii mari, deși evaluările Raportului din 2024 arată că, în ciuda unui scor agregat relativ stabil (6,04 din 10), intervenția incontestabilă a unei puteri străine a dus la retrogradări la nivelul unor indicatori conexi.
Această experiență arată că reziliența democratică nu este doar o chestiune de scoruri, ci și de capacitatea statului de a proteja procesele democratice și de a răspunde amenințărilor. În acest context, securitatea națională înseamnă reducerea dependențelor, creșterea opțiunilor și capacitatea de a absorbi șocurile.
În prezent, principalele riscuri pentru R. Moldova sunt:
● Risc cognitiv: polarizare, neîncredere și captură narativă, vizând încrederea în guvernare și instituții.
● Risc de spillover din războiul din vecinătate: presiuni transfrontaliere, vulnerabilități asupra infrastructurii, fluxuri de dezinformare.
● Risc asupra infrastructurii critice, în special cibernetice: atacuri greu de atribuit, cu efect imediat asupra serviciilor publice.
● Risc de fragmentare socială: clivaje interne care amplifică vulnerabilitățile și pot bloca deciziile.
● Risc structural: conflictul nereglementat din stânga Nistrului, folosit ca instrument de presiune graduală.
● Risc de criză compusă: convergența mai multor șocuri – energetic, informațional, economic – amplificată de presiuni externe și interne.
Aceste riscuri sunt dinamice, transformând vulnerabilitățile în amenințări dacă nu sunt gestionate eficient. Politicile de reziliență societală, securitate digitală și protecție electorală devin priorități mainstream, nu doar nișe de securitate.
Cum putem supraviețui în noua ordine geopolitică
Într-o lume în reconfigurare, statele mici își protejează interesele prin reziliență internă, parteneriate credibile și anticiparea rapidă a crizelor.
Pentru R. Moldova, integrarea europeană și securitatea sunt strâns corelate: viteza de implementare, coerența decizională și predictibilitatea devin componente ale securității naționale.
Totodată, experiența acumulată în gestionarea atacurilor hibride transformă Republica Moldova din țintă vulnerabilă într-un partener relevant și un laborator de lecții aplicabile altor democrații europene.
În contextul negocierilor pentru aderarea la UE, capacitatea de reacție rapidă și coordonare interinstituțională devine resursă strategică, la fel de importantă ca resursele materiale.
Autor: Echipa PISA
Găsiți acest material integral, precum și alte subiecte similare, în revista Security Nexus.
Security Nexus este o revistă trimestrială de analiză strategică și politici de securitate, lansată de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA). Aceasta are ca misiune să ofere informații riguroase și analize strategice de înaltă calitate în domeniul securității și să stimuleze dezbateri informate, bazate pe date, expertiză și înțelegerea contextului strategic.
