Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Turiști pe Everest ar fi fost otrăviți de ghizi și apoi forțați să plătească salvări cu elicopterul: rețea de 20 mln $

02 Apr. 2026, 23:05
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
02 Apr. 2026, 23:05 // În Lume //  Ana Panaguța

O anchetă de amploare a poliției nepaleze a scos la iveală o rețea infracțională vastă care operează pe cel mai înalt vârf din lume, relatează libertatea.ro.

Ghizii montani de pe Everest și operatorii de turism sunt acuzați că au îmbolnăvit intenționat turiștii străini pentru a forța evacuări aeriene nejustificate, generând astfel despăgubiri frauduloase de aproximativ 20 de milioane de dolari din partea companiilor internaționale de asigurări.

Cum funcționa „fabrica” de salvări false

Potrivit Biroului Central de Investigații (CIB) din Nepal, escrocheria a implicat o colaborare strânsă între șerpași, agenții de turism, operatori de elicoptere și directori de spitale.

Modul de operare era unul extrem de periculos pentru sănătatea turiștilor, fiind menite să simuleze simptomele răului de altitudine acut (greață, amețeli, dureri musculare).

Ghizii amestecau cantități mari de praf de copt, pui crud sau chiar excremente de șobolan în mâncarea alpiniștilor pentru a provoca disconfort gastric sever.

De asemenea, turiștilor li se administrau medicamente însoțite de cantități excesive de apă, declanșând intenționat stări de rău.

Odată ce turistul accepta evacuarea, rețeaua intra în acțiune. Operatorii facturau zborurile la prețuri umflate – adesea încasând bani pentru zboruri individuale, deși mai mulți pacienți erau transportați cu același elicopter.

Ulterior, spitalele complice emiteau documente și rapoarte de internare falsificate pentru a justifica solicitările financiare către asigurători, chiar și pentru turiști care nu primiseră nicio îngrijire medicală.

Mii de victime și zeci de rețineri

Amploarea fenomenului a lovit dur în imaginea și credibilitatea turismului nepalez, CIB subliniind că aceste acțiuni au adus atingere „mândriei naționale și prestigiului la nivel internațional”.

Între 2022 și 2025, peste 4.700 de alpiniști internaționali au fost afectați de aceste practici. Autoritățile din Nepal au identificat peste 300 de dosare de salvări complet fabricate.

Până în prezent, poliția nepaleză a pus sub acuzare 32 de persoane și a efectuat 11 arestări (inclusiv șase manageri și operatori reținuți încă din luna ianuarie).

Noile investigații au loc chiar la debutul sezonului de alpinism de primăvară, deschis oficial pe 30 martie.

Fenomen tolerat în trecut

Aceasta nu este prima dată când industria alpinismului din Nepal se confruntă cu astfel de acuzații. O anchetă jurnalistică din 2018 a dus la un raport guvernamental de 700 de pagini și la promisiuni de reformă, însă fenomenul a continuat să prospere.

Mai mult, rapoarte din 2019 au arătat că, în unele cazuri, chiar și anumiți turiști erau complici: se prefăceau bolnavi pentru a beneficia de un zbor gratuit cu elicopterul, în schimbul unor reduceri la pachetele turistice.

Șeful CIB, Manoj Kumar KC, a explicat de ce fenomenul a recidivat.

„Când nu se iau măsuri punitive ferme împotriva criminalității, aceasta prosperă. Drept urmare, a prosperat și escrocheria cu asigurări.”

În fața acestui fenomen recurent, marile companii internaționale de asigurări de călătorie au amenințat în repetate rânduri că vor exclude complet Nepalul din polițele lor de acoperire, o mișcare ce ar putea devasta industria turismului de mare altitudine a țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!