Starea de urgență în sectorul energetic nu va fi ridicată deocamdată, au concluzionat autoritățile după o ședință desfășurată pe 2 aprilie, la indicația prim-ministrului, pe platforma Centrul Național de Management al Crizelor. Reprezentanți ai 12 instituții au analizat situația actuală și riscurile legate de o eventuală renunțare la acest mecanism.

Potrivit evaluării, deși în ultimele luni s-au înregistrat unele îmbunătățiri, sectorul energetic rămâne vulnerabil. Republica Moldova continuă să depindă integral de importurile de carburanți, iar contextul regional, marcat de războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu, afectează lanțurile de aprovizionare. În plus, unele state din regiune au impus restricții la export pentru a-și proteja piețele interne.

Autoritățile subliniază că dependența de importuri – de 100% în cazul carburanților – face țara mai expusă decât alte state din regiune. Măsurile adoptate până acum au fost esențiale pentru stabilizarea stocurilor și asigurarea necesarului de benzină și motorină, în special în contextul lucrărilor agricole, dar și pentru menținerea livrărilor către piața internă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din punct de vedere tehnic, sistemul energetic nu este încă pe deplin stabilizat. Linia electrică Isaccea–Vulcănești se află într-o perioadă critică de testări și ajustări, iar lunile aprilie–mai sunt considerate dificile, deoarece oprirea capacităților de cogenerare ale CET-urilor reduce producția internă de energie cu aproximativ 50%, crescând dependența de importuri și riscul utilizării energiei de avarie, mai costisitoare.

De asemenea, autoritățile au amintit că, anterior, stocurile de motorină ajunseseră la un nivel critic, iar intervențiile statului au permis reluarea aprovizionării și reducerea numărului stațiilor fără combustibil. Chiar dacă situația s-a îmbunătățit, gestionarea atentă a stocurilor rămâne esențială.

În aceste condiții, instituțiile responsabile consideră că nivelul actual al riscurilor nu permite renunțarea imediată la starea de urgență. O eventuală încetare a acesteia ar putea fi analizată doar după asigurarea deplină a securității energetice.

Totodată, oficialii iau în calcul ca, în eventualitatea ridicării stării de urgență, să fie instituită o stare de alertă pentru a menține instrumentele necesare de intervenție, inclusiv prevenirea exportului stocurilor de carburanți și evitarea unor noi crize la pompă.

Printre măsurile analizate se numără monitorizarea zilnică a stocurilor, coordonarea strânsă între instituții, prevenirea blocajelor financiare din sector și actualizarea planurilor de intervenție pentru perioada agricolă și cea a sărbătorilor, când consumul crește.

Amintim că starea de urgență în energetică a fost instituită în data de 25 martie pentru o perioadă de 60 de zile.

#CNMC #criza energetică #stare de urgenta

Mitropolia Basarabiei cere recuperarea patrimoniului confiscat de regimul sovietic și acordarea unui imobil cu titlu reparatoriu. Subiectul a fost discutat miercuri, 21 octombrie, în cadrul unei întrevederi dintre Mitropolitul Basarabiei, Antonie, și președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Potrivit Mitropoliei Basarabiei, ierarhul a reclamat tratamentul inechitabil de care instituția ar fi avut parte după reactivarea sa, în raport cu sprijinul și facilitățile acordate structurii bisericești afiliate Patriarhiei Ruse.

În acest context, Mitropolitul Antonie a amintit că statul a atribuit gratuit un imobil pentru reședința Mitropoliei Chișinăului și a solicitat ca și Mitropolia Basarabiei să beneficieze de un spațiu similar, în scop reparatoriu. Acesta a cerut concretizarea angajamentelor exprimate public de autorități și identificarea unei soluții care să contribuie la îndreptarea nedreptăților istorice.

Se caută soluții pentru împăcare celor două Mitropolii.

Un alt subiect abordat a vizat inițierea unui dialog între cele două structuri bisericești ortodoxe din Republica Moldova, pentru depășirea tensiunilor și protejarea libertății religioase. Mitropolitul Antonie i-a propus lui Igor Grosu să contribuie la medierea discuțiilor, iar președintele Parlamentului a primit favorabil inițiativa și a exprimat disponibilitatea de a sprijini apropierea părților.

Totodată, ierarhul a cerut instituțiilor statului să intervină mai ferm în cazurile de abuzuri, intimidări și acțiuni agresive îndreptate împotriva clericilor și credincioșilor Mitropoliei Basarabiei. Acesta a atras atenția și asupra utilizării mesajelor religioase în scopuri de dezinformare și alimentare a ostilităților.

În cadrul întrevederii, Mitropolitul Antonie a propus și inițierea unui demers legislativ pentru recunoașterea Mitropoliei Basarabiei și a slujitorilor săi drept victime ale represiunilor sovietice. Potrivit acestuia, numeroși clerici au fost deportați, întemnițați, torturați sau uciși pentru credința lor. De asemenea, ierarhul a pledat pentru instituirea unei zile naționale de comemorare a victimelor represiunii religioase și pentru ridicarea unor monumente sau însemne comemorative în parohii, în memoria clericilor persecutați de regimul sovietic.