Starea de urgență în sectorul energetic nu va fi ridicată deocamdată, au concluzionat autoritățile după o ședință desfășurată pe 2 aprilie, la indicația prim-ministrului, pe platforma Centrul Național de Management al Crizelor. Reprezentanți ai 12 instituții au analizat situația actuală și riscurile legate de o eventuală renunțare la acest mecanism.

Potrivit evaluării, deși în ultimele luni s-au înregistrat unele îmbunătățiri, sectorul energetic rămâne vulnerabil. Republica Moldova continuă să depindă integral de importurile de carburanți, iar contextul regional, marcat de războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu, afectează lanțurile de aprovizionare. În plus, unele state din regiune au impus restricții la export pentru a-și proteja piețele interne.

Autoritățile subliniază că dependența de importuri – de 100% în cazul carburanților – face țara mai expusă decât alte state din regiune. Măsurile adoptate până acum au fost esențiale pentru stabilizarea stocurilor și asigurarea necesarului de benzină și motorină, în special în contextul lucrărilor agricole, dar și pentru menținerea livrărilor către piața internă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din punct de vedere tehnic, sistemul energetic nu este încă pe deplin stabilizat. Linia electrică Isaccea–Vulcănești se află într-o perioadă critică de testări și ajustări, iar lunile aprilie–mai sunt considerate dificile, deoarece oprirea capacităților de cogenerare ale CET-urilor reduce producția internă de energie cu aproximativ 50%, crescând dependența de importuri și riscul utilizării energiei de avarie, mai costisitoare.

De asemenea, autoritățile au amintit că, anterior, stocurile de motorină ajunseseră la un nivel critic, iar intervențiile statului au permis reluarea aprovizionării și reducerea numărului stațiilor fără combustibil. Chiar dacă situația s-a îmbunătățit, gestionarea atentă a stocurilor rămâne esențială.

În aceste condiții, instituțiile responsabile consideră că nivelul actual al riscurilor nu permite renunțarea imediată la starea de urgență. O eventuală încetare a acesteia ar putea fi analizată doar după asigurarea deplină a securității energetice.

Totodată, oficialii iau în calcul ca, în eventualitatea ridicării stării de urgență, să fie instituită o stare de alertă pentru a menține instrumentele necesare de intervenție, inclusiv prevenirea exportului stocurilor de carburanți și evitarea unor noi crize la pompă.

Printre măsurile analizate se numără monitorizarea zilnică a stocurilor, coordonarea strânsă între instituții, prevenirea blocajelor financiare din sector și actualizarea planurilor de intervenție pentru perioada agricolă și cea a sărbătorilor, când consumul crește.

Amintim că starea de urgență în energetică a fost instituită în data de 25 martie pentru o perioadă de 60 de zile.

#CNMC #criza energetică #stare de urgenta

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.