Parlamentul se va întruni în ședințe plenare pe 20 august, cu începere de la ora 10:00, și pe 24 august, începând cu ora 11:00. O Hotărâre în acest sens a fost adoptată, astăzi, de Biroul permanent al Parlamentului, deși săptămâna trecută au aprobat cu totul altă hotărâre.

În cadrul ședinței plenare din 20 august deputații vor audia raportul de progres privind procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar.

„Necesitatea desfășurării unor audieri parlamentare în acest subiect rezidă în interesul sporit al cetățenilor, dar și în faptul că aceasta reprezintă o condiționalitate a Uniunii Europene pentru debursarea celei de-a doua tranșe a asistenței macrofinanciare pentru țara noastră”, se arată într-un comunicat de presă al Parlamentului.

La ședința din 24 august, deputații urmează să aprobe mai multe proiecte de lege, în cea de-a doua lectură.

„Cea de-a doua parte a ședinței din 24 august va purta caracter festiv și va fi prilejuită de aniversarea a 30 de ani de la obținerea independenței Republicii Moldova. Cu acest prilej, la ședință vor participa membrii Biroului executiv ai Asociației Obștești „Parlamentul-90”, semnatarii independenței Republicii Moldova”, se mai arată în comunicat.

Amintim că, săptămâna trecută, Biroul permanent al Parlamentului a aprobat ca pe data de 13 și 25 august să aibă loc ședințe extraordinare, însă astăzi au schimbat decizia luată anterior.

#biroul permanent #parlament #Procuratura #raport #sedinta

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.