Ouăle și iepurele se numără printre cele mai cunoscute simboluri ale Paștele, fiind asociate de-a lungul timpului cu ideea de renaștere și fertilitate.

Data sărbătorii pascale nu este fixă și se schimbă în fiecare an, fiind stabilită după un calcul vechi de aproape 1.700 de ani. Paștele este celebrat în prima duminică după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară, conform calendarului lunar. Alegerea zilei de duminică are legătură cu momentul în care, potrivit Evangheliilor, a fost descoperit mormântul gol al lui Iisus Hristos.

Ouăle sunt considerate unul dintre cele mai vechi simboluri pascale, reprezentând viața și învierea. Primele comunități creștine le vopseau în roșu, culoare care simboliza sângele lui Hristos. Tradiția s-a păstrat până astăzi, mai ales în țările ortodoxe și din Europa de Est. O legendă spune că Maria Magdalena i-ar fi oferit un ou roșu împăratului Tiberius pentru a anunța învierea.

Răspândirea ouălor pascale este legată și de perioada Postul Mare, când consumul de ouă era interzis. Pentru a fi conservate, acestea erau fierte, iar după încheierea postului erau decorate și consumate în timpul sărbătorii.

Versiunea modernă a ouălor de Paște, din ciocolată, a apărut în secolul al XIX-lea, odată cu dezvoltarea industriei cacao. În 1875, compania Cadbury a lansat primul ou de ciocolată cu surpriză, marcând începutul unei tradiții populare la nivel global.

Iepurele de Paște, deși nu apare în simbolistica creștină timpurie, a fost asociat ulterior sărbătorii datorită legăturii sale cu fertilitatea și renașterea naturii. În timp, în special în nordul Europei și în Statele Unite, s-a dezvoltat tradiția „iepurașului de Paște”, care aduce daruri copiilor și ascunde ouă pentru jocuri festive.

Astăzi, ouăle și iepurele rămân simboluri universale ale Paștelui, reflectând o combinație de credință, tradiții și obiceiuri culturale transmise din generație în generație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.