Standardele de creditare aplicate populației au fost ușor relaxate în trimestrul IV 2025, în contextul presiunii concurențiale din sectorul bancar, arată datele Banca Națională a Moldovei (BNM).

Potrivit raportului, relaxarea a fost modestă, cu un procent net de 3%, peste nivelul anticipat anterior de bănci. Evoluția a fost determinată în principal de creșterea concurenței și de o toleranță mai mare la risc, însă a fost temperată de percepția riscurilor din piață, transmite BANI.MD.

În același timp, cererea pentru credite din partea populației a înregistrat o creștere ușoară de 8%, mult sub așteptările inițiale ale băncilor, care mizau pe un avans de 44%. Factorii principali care au influențat această evoluție au fost nivelul ratelor dobânzilor, încrederea consumatorilor și posibilitățile de refinanțare a datoriilor.

Astfel, pentru trimestrul următor, instituțiile bancare se așteaptă însă la o accelerare a cererii, estimând o creștere de până la 39%. Datele arată și un volum ridicat de solicitări de credite. În trimestrul IV 2025, băncile au recepționat 44.221 de cereri în format fizic, dintre care 27.776 au fost aprobate. În mediul online, au fost depuse 129.586 de cereri, însă doar 60.500 au fost acceptate.

Creditele de consum domină categoric piața: acestea au reprezentat 76,3% din cererile fizice și 96,3% din cele online. În schimb, creditele ipotecare au avut o pondere mult mai redusă.

Rata respingerilor rămâne însă ridicată, mai ales în mediul digital. Aproape 40% dintre cererile fizice pentru credite de consum au fost respinse, iar în cazul solicitărilor online, ponderea respingerilor ajunge la peste 54%. Pentru creditele ipotecare online, rata de respingere depășește 80%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ansamblu, datele indică o ușoară relaxare a condițiilor de creditare și o revenire timidă a interesului populației pentru împrumuturi, în timp ce băncile rămân prudente în procesul de aprobare.

#BNM #cereri #Credite #populație

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.