O fostă deputată, acuzată de îmbogățire ilicită, a fost amendată cu 450.000 de lei și privată de dreptul de a exercita funcții publice pe un termen de zece ani. Totodată, aceasta a fost recunoscută vinovată și de săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, însă a fost eliberată de pedeapsa penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Din contul inculpatei a fost dispusă confiscarea, în folosul statului, a sumei de 713.727 de lei. Sechestrul aplicat asupra bunurilor acesteia a fost menținut.

Potrivit Procuraturii Anticorupție (PA), două rude apropiate ale ex-deputatei, acuzate de complicitate la îmbogățirea ilicită, au fost achitate: în cazul uneia, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, iar în cazul celeilalte, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

„Acuzațiile aduse fostei demnitare, care a activat în calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în perioada 2015-2019, iar ulterior, între 2019 și 2024, în funcția de șef adjunct al Aparatului Curții de Conturi, vizează achiziționarea, prin intermediul unor rude apropiate (acuzate de complicitate), a unor bunuri cu valoare semnificativă, ale căror costuri depășeau considerabil veniturile sale oficiale.

Printre aceste bunuri se numără un autoturism estimat la aproximativ 256 000 de lei și un apartament situat în municipiul Chișinău, cu o valoare de peste 713 000 de lei. Această valoare depășește de peste 60 de ori salariul mediu pe economie din anul 2017. Mai mult, fosta demnitară nu a inclus în declarațiile de avere și interese personale pentru anii 2017–2024 bunul imobil, ascunzând astfel această achiziție cu o valoare semnificativă”, transmite PA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Procurorii urmează să decidă, în termen de 15 zile, dacă vor contesta sentința.

#condamnare #fostă deputată #imbogatire ilicita

Canada nu va permite participarea sportivilor din Rusia și Belarus la Campionatul Mondial de hochei pe gheață pentru juniori, programat în perioada 26 decembrie – 5 ianuarie, a anunțat premierul Mark Carney, scrie tvrinfo.ro.

Decizia vine după ce Curtea de Arbitraj Sportiv (CAS) a anulat, săptămâna trecută, interdicția impusă Rusiei de Federația Internațională de Hochei pe Gheață (IIHF), în urma invaziei asupra Ucrainei din februarie 2022.

Premierul canadian a declarat că sportivii celor două țări nu vor putea concura sub drapelele naționale în competițiile organizate în Canada, atât timp cât războiul din Ucraina continuă.

„Atât timp cât Rusia și Belarus susțin acest război ilegal, nejustificat și îngrozitor din Ucraina, niciunul dintre sportivii lor nu va concura pentru țările respective în Canada”, a afirmat Mark Carney.

Federația Internațională de Hochei pe Gheață și-a exprimat dezacordul față de decizia CAS și a anunțat că va monitoriza îndeaproape situația și implicațiile acesteia asupra competițiilor viitoare. Reprezentanții federației au susținut că impactul internațional al hotărârii și dificultățile pe care le generează pentru organizatori și participanți au fost subestimate.

Federația ucraineană de hochei pe gheață a reacționat, la rândul său, cu „profundă indignare” față de posibilitatea revenirii Rusiei în competițiile internaționale.

În schimb, ambasadorul Rusiei în Canada, Oleg Stepanov, a criticat poziția premierului canadian, afirmând că este regretabil faptul că politica este adusă inclusiv în competițiile de juniori, care ar trebui să unească, nu să dezbine.

Tensiunile se extind și la alte competiții. Federațiile de hochei din Norvegia, Danemarca, Suedia și Cehia au anunțat că vor refuza să joace împotriva Rusiei la Campionatul Mondial masculin de anul viitor, organizat în Germania.