Soția premierului spaniol Pedro Sanchez, Begona Gomez, a fost pusă oficial sub acuzare pentru corupție la finalul unei anchete care a durat doi ani, potrivit unei hotărâri judecătorești făcute publice pe 13 aprilie.

Conform deciziei, un judecător a acuzat-o pe aceasta de delapidare, trafic de influență, luare de mită și deturnare de fonduri publice, în cadrul unei investigații care vizează inclusiv persoane din anturajul politic al liderului socialist, transmite HotNews.

Ancheta, aflată în desfășurare din aprilie 2024, este coordonată de judecătorul Juan Carlos Peinado, care a încercat să stabilească dacă Begona Gomez s-a folosit de statutul său de soție a prim-ministrului pentru a obține avantaje personale, acuzații pe care aceasta le neagă.

Dosarul vizează, între altele, înființarea unei catedre la Universitatea Complutense din Madrid, codirijată de Gomez, precum și presupusa utilizare a resurselor publice și a relațiilor instituționale în scop privat.

Judecătorul a precizat că există suficiente indicii privind posibilele fapte atribuite.

„Catedra a servit ca mijloc de progres profesional privat pentru persoana vizată de anchetă”, a scris acesta.

Begona Gomez, în vârstă de 55 de ani, aflată în prezent în vizită în China împreună cu soțul său, a respins în mod constant acuzațiile formulate împotriva sa.

La rândul său, premierul Pedro Sanchez a calificat acuzațiile drept o încercare a dreptei spaniole de a destabiliza guvernul de coaliție minoritar pe care îl conduce. În același timp, opoziția a cerut demisia premierului.

Cazul a fost declanșat în urma unei plângeri depuse de un grup anticorupție cu legături cu extrema dreaptă, potrivit informațiilor disponibile. În paralel, fratele premierului, David Sanchez, este vizat într-un dosar separat de trafic de influență, legat de angajarea sa într-o administrație regională.

Totodată, fostul ministru al transporturilor și apropiat al premierului, Jose Luis Abalos, a apărut în instanță în luna aprilie, într-un caz care vizează presupuse fapte de corupție reproșate unor contracte publice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#coruptie #dosar #Pedro Sanchez #Spanie

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.