Odată cu venirea sezonului cald, tot mai multe persoane își petrec timpul liber în natură, în parcuri, păduri și zone de agrement sau desfășoară activități în grădină. În această perioadă crește și riscul de expunere la mușcăturile de căpușe, vectori care pot transmite diverse boli. Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), în Republica Moldova, boala Lyme rămâne cea mai frecventă zoonoză transmisă prin vectori.

În anul 2025 au fost diagnosticate 159 de cazuri, înregistrându-se o scădere comparativ cu anul 2024, când au fost raportate 249 de cazuri de boala Lyme. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în municipiul Chișinău și în raioanele Strășeni, Ialoveni, Orhei, Criuleni, Edineț și municipiul Bălți.

Din totalul cazurilor, 19 au fost înregistrate la copii cu vârste de până la 17 ani, inclusiv patru cazuri la copii sub doi ani. Astfel, în urma analizelor de laborator, antigenii au fost detectați în 31% din probele analizate, ceea ce confirmă circulația agentului patogen în mediul natural.

„Primul semn caracteristic al bolii este eritemul migrator, o pată roșie care se extinde progresiv la nivelul pielii, uneori cu decolorare centrală, depășind frecvent 5 cm în diametru. Aceasta poate apărea la 3-30 de zile după înțepătura de căpușă și poate fi însoțită de febră, oboseală, dureri de cap, dureri musculare și articulare. În astfel de situații este importantă adresarea cât mai rapidă la medic”, transmite ANSP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

ANSP vine în acest sens cu recomandări către cetățeni și îi îndeamnă să respecte măsurile de prevenție pentru a reduce riscul mușcăturilor de căpușe:

purtați haine de culoare deschisă cu mâneci lungi și pantaloni lungi, fixați pantalonii în șosete și acoperiți capul;
utilizați produse repelente, respectând indicațiile;
evitați zonele cu iarbă înaltă și vegetație abundentă;
deplasați-vă pe mijlocul cărărilor și alegeți locuri special amenajate pentru odihnă;
verificați atent hainele și corpul, în special zonele cu piele fină (axile, zona inghinală, gât, scalp). Inspectați animalele de companie;
pieptănați părul și faceți duș;
spălați hainele purtate;
spălați bine mâinile și folosiți o pensetă cu vârful subțire;
apucați căpușa cât mai aproape de piele și extrageți-o printr-o mișcare fermă și constantă. Nu răsuciți și striviți căpușa;
dezinfectați locul mușcăturii cu tinctură de iod 3-5% sau alcool etilic 70%;
NU se recomandă folosirea uleiurilor, alcoolului turnat direct sau altor substanțe pentru îndepărtarea căpușei.

Specialiștii precizează că nu toate căpușele transmit boli, iar testarea lor în laborator nu este necesară. De asemenea, se recomandă monitorizarea a stării de sănătate și consultarea medicului la apariția primelor semne de boală, în special dacă apar simptome precum febră, erupții cutanate sau stare generală de rău. Respectarea acestor măsuri simple reduce semnificativ riscul de infectare și contribuie la protejarea sănătății dumneavoastră și a familiei.

#ANSP #boala Lyme #capuse #muscaturi #transmitere

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.