Poluarea Nistrului a creat prejudicii de miliarde de lei, conform Ministrului Mediului, Gheorghe Hajder. Oficialul susține că sursa poluării și riscurile de extindere au fost oprite, însă substanțele petroliere rămân în anumite zone ale fluviului, inclusiv pe maluri și în vegetație.

Calculele finale privind pagubele nu au fost încă făcute, iar toate estimările sunt preliminare, conform ministrului. În același timp, oficialul a precizat la Radio Moldova că în contextul războiului din Ucraina, pericolele suplimentare pentru infrastructura de apă și mediu sunt persistente.

Responsabilii de la Ministerul Mediului lucrează în prezent la un proiect, pentru a crea o rețea de depozite regionale pe Nistru. Autoritățile își propun astfel ca orice echipă să poată interveni în orice colț al țării, în mai puțin de o oră și jumătate.

„Vorbim inițial despre Costești- Stânca, acolo va fi un depozit care va deservi zona de nord, ca să putem ajunge inclusiv pe Prut și pe Nistru în mai puțin de o oră jumătate. Deci, în cazul în care vor fi atestate noi poluări de acest gen, să putem fi pregătiți să ajungem rapid cu materiale necesare. O să avem un depozit în Chișinău pentru zona centrală a Republicii Moldova și acum suntem în proces de identificare a unei zone mai în sudul Republicii Moldova, ca noi să putem, totuși, în mai puțin de o oră jumătate să ajungem în orice punct al Republicii Moldova”, a declarat Gheorghe Hajder.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Gheorghe Hajder a mai precizat că analizele de laborator au demonstrat prezența exclusivă a poluanților petrolieri, fără detectarea metalelor grele în probele analizate de laboratoarele din Republica Moldova și România. Autoritățile vor prezenta un raport complex privind prejudiciile generate de poluare, care ar putea fi utilizat pentru a solicita despăgubiri Moscovei.

„Colegii noștri din Inspectoratul pentru Protecția Mediului, ei documentează în fiecare zi tot ce se întâmplă, astfel încât noi să putem completa un raport comprehensiv, ca noi să-l înaintăm celor care se fac vinovați, adică Federației Ruse, și să cerem prejudicii. Eu sunt sigur că vor fi de ordinul miliardelor, pentru că aici nu vorbim doar de costuri materiale și costuri de intervenție, cum ne-ar fi costat toate aceste materiale sau intervenția umană, dar vorbim despre daunele aduse mediului și ecosistemelor în general”, a declarat ministrul.

La mijlocul lunii martie, în Moldova a fost instituită stare de alertă pe Nistru. Măsura s-a aplicat după ce, urmare a bombardamentelor rusești asupra centralei de la Novodnestrosvk, în râu s-au scurs produse petroliere.

Urmare a incidentului, ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, a fost convocat la diplomația de la Chișinău, unde i s-au prezentat recipiente cu apă și i s-a înaintat o notă de protest.

#Gheorghe Hajder #ministrul Mediului #Nistru #poluare #prejudicii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.