Guvernul elvețian a readus o parte din personalul Ambasadei sale din Teheran, în vederea pregătirilor pentru redeschiderea acesteia și reluarea activității diplomatice.

În acest sens, o echipă formată din patru membri ai personalului tehnic de la ambasadă va fi trimisă de autoritățile elvețiene. Echipa tehnică va fi condusă de șeful interimar al misiunii diplomatice elvețiene în Iran.

De asemenea, executivul de la Berna a precizat că ceilalți angajați vor reveni ulterior, după finalizarea evaluărilor privind riscurile de securitate.

În prima etapă, echipa va efectua analize privind condițiile necesare pentru reluarea completă a activității. În acest moment, serviciile consulare, inclusiv eliberarea vizelor, rămân suspendate.

Amintim că Ambasada Elveției din Iran a fost închisă la 11 martie, pe fondul deteriorării situației de securitate, în urma conflictului declanșat la scară largă de Statele Unite și Israel. Decizia de redeschidere a ambasadei a fost luată în urma unei analize de risc și în urma consultărilor cu autoritățile de la Teheran și Washington.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambasada Elveției #Iran #război Orientul Mijlociu

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.