Autoritățile de la Chișinău examinează posibilitatea unui nou format de dialog pentru reglementarea conflictului transnistrean, în contextul în care mecanismul „5+2” nu mai este funcțional, a declarat Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, la o emisiune de la Radio Moldova.

Oficialul a subliniat că viitorul format depinde în mare măsură de evoluțiile geopolitice și de disponibilitatea partenerilor internaționali. În acest sens, el a menționat că este greu de imaginat, în prezent, o reluare a discuțiilor în formula veche, inclusiv din cauza relațiilor tensionate dintre Ucraina și Federația Rusă.

„Este dificil de crezut că Federația Rusă ar putea avea un rol imparțial în procesul de reglementare, având în vedere pozițiile și acțiunile sale din ultimii ani”, a declarat Chiveri, făcând referire la susținerea acordată regimului de la Tiraspol.

În același timp, vicepremierul a evidențiat necesitatea unui rol mai activ al Uniunea Europeană în procesul de negocieri, inclusiv în gestionarea unor instrumente precum fondurile de sprijin pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului.

Potrivit lui Chiveri, în noul format ar putea fi implicate, pe lângă Uniunea Europeană, și Statele Unite, Ucraina, precum și unele state membre ale UE, fără a fi însă nominalizate deocamdată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că și președintele Parlamentului, Igor Grosu, afirma că actualul canal de comunicare dintre Chișinău și Tiraspol, formatul „1+1”, rămâne funcțional pentru gestionarea problemelor curente, însă este insuficient pentru o soluționare politică a conflictului transnistrean.

Oficialul a mai precizat la o emisiune de la Jurnal TV că formatul „5+2”, utilizat anterior în negocieri, nu mai este viabil, mai ales în contextul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucraina.

#format 5+2 #Transnistria #Valeriu Chiveri

Guvernul a aprobat alocarea a până la 61,97 milioane de lei pentru majorarea capitalului social al S.R.L. „Arena Națională”.

Banii sunt prevăzuți în bugetul de stat pentru 2026 și vor fi folosiți pentru achitarea tranșelor contractuale aferente acestui an. Suma reprezintă echivalentul a 3,13 milioane de euro și face parte din graficul de rambursare stabilit prin contractul de parteneriat public-privat semnat în 2018 pentru proiectarea și construcția Arenei Naționale. Decizia nu creează o obligație financiară nouă, ci asigură executarea unui angajament contractual deja existent.

Valoarea totală de rambursare a investiției este de 44,53 milioane de euro. Până acum au fost achitate aproximativ 28,95 milioane de euro. Pentru următorii cinci ani mai sunt planificate 10 tranșe, în valoare totală de circa 15,58 milioane de euro, ultima plată fiind prevăzută pentru 2030.

Hotărârea introduce și o măsură suplimentară de control asupra banilor publici: dacă, după achitarea integrală a tranșei și a costurilor de transfer, rămân mijloace neutilizate din cauza variației cursului valutar, S.R.L. „Arena Națională” va trebui să le restituie la bugetul de stat în termen de 30 de zile.

Prevederea vine în contextul recomandărilor formulate de Curtea de Conturi privind gestionarea patrimoniului și a mijloacelor financiare ale societății.