Președintele Rusiei, Vladimir Putin, l-a eliberat din funcție pe comandantul forțelor aerospațiale ale Federației Ruse, structură din care fac parte trupele de apărare antiaeriană și antirachetă (PVO, PRO), transmite The Moscow Time.

Decizia vine în contextul în care, în noaptea de 4 mai, forțele ucrainene au lansat un atac cu drone asupra Moscovei, iar una dintre acestea ar fi lovit un complex rezidențial din capitală, la aproximativ 6 kilometri de Piața Roșie.

În locul generalului Viktor Afzalov, care a condus forțele aerospațiale din 2023, a fost numit general-colonelul Alexander Chaiko.

Chaiko, în vârstă de 54 de ani, absolvent al Școlii Militare Suvorov din Moscova, a comandat trupele ruse din Siria la sfârșitul anilor 2010, iar din 2021 a condus Districtul Militar de Est. Potrivit Uniunii Europene, acesta, decorat cu titlul de „Erou al Rusiei”, ar fi implicat în evenimentele de la Bucea, conducând o grupare acuzată de uciderea în masă a civililor de lângă Kiev. La 16 martie 2026, în a patra aniversare a tragediei, UE a impus sancțiuni personale împotriva sa și a altor opt militari ruși.

Schimbarea conducerii a fost luată după o serie de atacuri cu drone pe care apărarea antiaeriană nu a reușit să le respingă. La sfârșitul lunii martie, atacuri au vizat principalele porturi petroliere ale Rusiei din Marea Baltică, ceea ce a dus la oprirea exporturilor. În aprilie, au fost lovite de peste 20 de ori obiective petroliere de pe teritoriul Federației Ruse, inclusiv nouă rafinării, dintre care cinci și-au suspendat activitatea, iar procesarea petrolului a scăzut la cel mai redus nivel din 2009.

De patru ori au fost atacate portul și rafinăria din Tuapse, unde au ars zeci de mii de tone de petrol și produse petroliere, fiind raportate scurgeri de mazut și „ploi petroliere”. La 30 aprilie, situația s-a repetat la Perm, unde au fost lovite rezervoare ale companiei Transneft și rafinăria „Permnefteorgsintez”.

Totodată, din cauza amenințărilor cu drone, Kremlinul a decis reducerea paradei de Ziua Victoriei de la Moscova. Pentru prima dată din 2009, aceasta va avea loc fără tehnică militară, va dura mai puțin de o oră, iar deputații Dumei de Stat nu vor avea acces la tribune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac cu drone #comandant #moscova #Putin

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.