Republica Moldova se regăsește printre țările afectate de creșterea accelerată a prețurilor la carburanți la nivel global, cu un avans de aproximativ 25% în perioada 23 februarie-13 aprilie 2026, potrivit unei analize realizate pe baza datelor Global Petrol Prices.

Datele arată că Moldova ocupă locul 28 în clasamentul mondial al scumpirilor la benzină, într-un context în care piețele energetice au reacționat puternic la tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, transmite BANI.MD. În aceeași zonă a clasamentului se regăsesc țări precum Republica Cehă (+25,3%), Chile și Bosnia și Herțegovina (ambele cu +24,7%).

Pe poziții superioare, cu creșteri și mai accentuate, se află state precum Noua Zeelandă (+34%), Sri Lanka (+33,8%) și Liban (+32,6%), în timp ce economii dezvoltate precum Canada (+28,9%) și China (+28%) au înregistrat, de asemenea, scumpiri semnificative.

Myanmar conduce topul mondial, cu o creștere de peste 101% a prețului benzinei, urmat de Filipine (+72,6%) și Malaezia (+68,1%). Alte state afectate puternic sunt Laos (+45,6%), Zimbabwe (+42,9%) și Pakistan (+42%), potrivit sursei citate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În topul primelor 15 țări se regăsesc și economii mari precum Statele Unite, unde prețurile au crescut cu peste 35% în intervalul analizat.

#carburanti #crestere globala #Moldova #prețuri

Ucraina trebuie să ia măsuri concrete pentru a garanta drepturile maghiarilor din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la UE, a declarat premierul ungar Peter Magyar, transmit știrileprotv.ro.

Magyar a menționat că, în iunie, a fost încheiat un acord politic între guvernele ungar și ucrainean în ce privește drepturile în materie de educație, cultură, limbă și administrație ale maghiarilor din Transcarpatia, însă măsurile concrete promise nu au fost încă puse în aplicare, potrivit Agerpres.

Peter Magyar cere măsuri concrete din partea Ucrainei

Premierul ungar a adăugat că Partidul Tisza, pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și celui de-al șaselea cluster, însă capitole suplimentare ar trebui să fie deschise doar pe baza performanțelor în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Magyar a dat exemplul Serbiei, care a început procesul de aderare acum 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a amintit, de asemenea, că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari, iar mulți dintre ei fac naveta în Ungaria la muncă sau studii, stând adesea ore întregi la coadă la granița Schengen.

„Din acest motiv (…) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster”, a arătat el.