Uniunea Europeană urmează să discute despre posibile negocieri cu Rusia și despre condițiile pe care Bruxelles-ul ar trebui să le înainteze Moscovei. Subiectul va fi abordat în cadrul reuniunii informale a miniștrilor de externe ai UE, care va avea loc în Cipru, pe 27 și 28 mai, în formatul „Gymnich”, scrie European Pravda.

Declarațiile au fost făcute de vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe din 11 mai.

„Trebuie să discutăm cu Rusia despre ce vrem să discutăm cu ei. De aceea, abordăm o întâlnire de tip Gymnich cu miniștrii de externe, unde vom discuta propunerile pe care le-am înaintat pentru a aborda problemele cu care ne confruntăm”, a declarat Kallas.

Kallas a accentuat că una dintre cele mai importante probleme rămâne securitatea continentului european și relația cu Rusia.

„Problema securității europene este că Rusia își atacă constant vecinii și cum putem preveni acest lucru”, a subliniat șefa diplomației UE.

Totodată, Kaja Kallas a afirmat că pentru obținerea unei stabilități durabile în Europa ar fi necesare și concesii din partea Moscovei.

De asemenea, Kallas a menționat și despre vizita efectuată în Republica Moldova pe 8 mai, unde a subliniat prezența trupelor ruse pe teritoriul țării și a sugerat că retragerea acestora ar putea deveni una dintre condițiile privind securitatea regională.

„Adică, există trupe rusești în Moldova. De exemplu, aceasta ar putea fi și una dintre condițiile pentru stabilitate și securitate în regiune – ca ei Rusia să își retragă trupele”, a explicat șefa diplomației europene.

Potrivit acesteia, în continuare există numeroase întrebări privind cerințele pe care Uniunea Europeană ar urma să le formuleze Rusiei pentru a asigura o Europă stabilă și pașnică.

În același timp, Kaja Kallas a respins candidatura fostului cancelar german Gerhard Schroder pentru funcția de negociator al Uniunii Europene în relația cu Rusia.

De asemenea, Berlinul oficial respinge propunerea liderului rus Vladimir Putin privind desemnarea lui Schroder drept negociator al UE cu Moscova și consideră că această inițiativă reprezintă o tentativă de a crea discordie în Europa și între politicienii germani.

Amintim că Kaja Kallas a inițiat anterior discuții cu statele membre ale Uniunii Europene privind elaborarea unei liste de concesii pe care Europa ar trebui să le solicite Rusiei în cadrul unui posibil acord pentru încheierea războiului ruso-ucrainean.

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.