Viorel Bostan afirmă că funcția de deputat s-a dovedit a fi complexă, fiind întrebat de ce nu a rămas în Legislativ, după ce a fost ales pe listele PAS. Rectorul Universității Tehnice din Moldova (UTM) a declarat pentru Newsmaker că nu a vrut să fie „mașină de votat”.

Profesorul a precizat că a discutat cu Maia Sandu, înainte de a candida. Bostan susține că a făcut un schimb de opinii cu șefa statului privind situația politică din țară și a fost de acord că este important să fie păstrat parcursul european al țării. Rectorul a punctat că președinta nu i-a propus direct să candideze din partea PAS și nu i-a condiționat participarea la scrutin, iar ulterior a discutat cu liderul formațiunii, Igor Grosu, la întrevedere fiind abordată inclusiv tema participării sale la alegeri.

„Știți, este ca și cum ai fi admis la o facultate și ai înțelege că nu este pentru tine. Când începi să te gândești: „Oare am făcut pasul corect? Vreau să mă ocup cu asta în următorii 5 ani?”. (…) Munca de deputat o simplificam cumva în viziunea mea, dar ea s-a dovedit a fi mult mai complexă: înseamnă elaborarea legilor, cercetare și analiză. Ești responsabil pentru fiecare vot. Eu sunt om, nu o mașină de votat, ca să ridic mâna doar pentru că au spus colegii că așa trebuie sau că așa a decis conducerea partidului”, a declarat Bostan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La alegerile parlamentare din 2025, Viorel Bostan a fost candidatul nr. 17 pe lista PAS. La aproape două luni după scrutin, Parlamentul a luat act de demisia sa din funcția de deputat.

Pe 24 aprilie 2026, Viorel Bostan a fost reales pentru al treilea mandat în calitate de rector al Universității Tehnice din Moldova. Alegerea sa a fost marcată de scandalul privind fuziunea UTM cu Universitatea din Cahul. Conform noului Cod al Educației, rectorul instituției care absoarbe alta poate obține al treilea mandat consecutiv.

Viorel Bostan, care conduce Universitatea Tehnică din 2015 și a preluat mandatul de la tatăl său. Oportunitatea de a fi ales în funcția de rector pentru a treia oară, conform noilor reglementări, a generat mai multe acuzații și declarații controversate în spațiul public.

Ministerul Educației, Dan Perciun, a explicat că astfel șefului universității care va absorbi o altă instituție i se va acorda posibilitatea să finalizeze toate formalitățile.

#alegeri #parlament #PAS #UTM #Viorel Bostan

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.