Eliminarea plafonării adaosurilor comerciale pentru produsele social importante nu va duce la scumpiri necontrolate și îi va ajuta, în schimb, pe producătorii mici, susține președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian. Parlamentarul afirmă că vechiul mecanism a avantajat în special marile rețele comerciale, care aveau mai multă putere de negociere în raport cu producătorii locali.

„Mari comercianți au profitat mai mult de această măsură, nu oamenii vulnerabili”, a declarat Marian, comentând decizia de eliminare a plafonului pentru adaosurile comerciale la produsele sociale.

Deputatul susține că limitarea adaosurilor comerciale a afectat direct producătorii mici, reducându-le profitabilitatea.

„Comercianții mari pot presa producătorii mici, iar în final le rup din rata de profitabilitate”, a afirmat acesta.

În același timp, Marian a spus că statul nu ar trebui să intervină direct în formarea prețurilor, ci să ajute populația prin compensații și majorări sociale. „Eu zic că nu am nevoie de pâine cu adaos limitat”, a declarat deputatul, argumentând că susținerea persoanelor vulnerabile trebuie făcută prin pensii, indemnizații și salarii mai mari.

Parlamentarul a oferit și exemplul cepei, inclusă în 2022 pe lista produselor social importante. Potrivit lui, plafonarea adaosului comercial ar fi avut efectul invers celui așteptat.

„Producătorii noștri de ceapă s-au dus în afară, unde nu era adaos limitat. Am rămas cu mai puține produse locale și au crescut prețurile”, a spus Marian. El afirmă că după eliminarea restricțiilor „piața s-a calmat”, iar producătorii locali au revenit în magazine.

În același timp, parlamentarul a respins afirmațiile privind scăderea numărului unităților HoReCa din Republica Moldova. Potrivit lui, datele Biroului Național de Statistică arată că în 2019 activau 1 677 de unități HoReCa, iar în 2024 numărul acestora a ajuns la aproximativ 2 600.

„S-au închis multe afaceri mici, dar per total numărul unităților a crescut”, a precizat deputatul.

Amintim că Republica Moldova a renunțat oficial, din 30 aprilie 2026, la plafonarea adaosurilor comerciale pentru produsele social importante, după abrogarea Regulamentului privind formarea prețurilor de comercializare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 774/2016. Documentul stabilea anterior limite de până la 20% pentru adaosurile comerciale aplicate produselor sociale și de maximum 10% pentru pâine și colaci.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#plafonare #produse sociale #Radu Marian

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.