Escroci care se prezentau angajați ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și Băncii Naționale a Moldovei (BNM) au deposedat trei cetățeni de circa două milioane de lei. Infracțiunile au fost comise pe 12 și 13 mai

Poliția capitalei a fost sesizată de către trei persoane, un bărbat de 59 de ani și altul de 86 de ani, care au fost deposedați de peste un milion de lei, precum și o femeie de 63 de ani, care a transmis aproximativ circa 800.000 de lei unor persoane necunoscute.

Oamenii legii au reținut mai mulți membri ai grupării, cu vârste cuprinse între 17 și 53 de ani, inclusiv doi cetățeni ucraineni, bănuiți de implicare în mai multe episoade de escrocherie.

Au fost prinși în flagrant doi curieri și un colector responsabil de gestionarea banilor. La domiciliul lui au fost găsite sume importante de bani și alte probe, anunță Poliția.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alte două cazuri de escrocherie, înregistrate ieri, sunt investigate în sectorul Ciocana al Capitalei și în raionul Rîșcani.

În primul, o femeie de 81 de ani a fost înșelată sub pretextul unor investiții financiare pe o platformă online. Persoane necunoscute au convins-o să efectueze mai multe transferuri bancare, prejudiciul total depășind 500.000 de lei.

Altă victimă din satul Borosenii Noi, raionul Rîșcani, a fost determinată să transmită, în patru tranșe, sume importante de bani unor persoane necunoscute. Suspecții s-au prezentat la telefon drept angajați ai Băncii Naționale a Moldovei și ai Serviciului de Informații și Securitate, susținând că femeia ar fi implicată într-un dosar privind presupusa finanțare a terorismului în Kazahstan. Trei dintre tranșe au fost transmise în orașul Sîngerei, iar una în orașul Rîșcani. Prejudiciul total depășește un milion de lei.

#bani #BNM #escroci #retinere #SIS

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea unui control privind respectarea regimului juridic al restricțiilor și limitărilor de către șeful Inspectoratului Național de Investigații (INI), Arcadie Catlabuga.

Sesizarea a fost depusă la 11 august 2026 și viza faptul că șeful INI ar fi utilizat adresa de email guvernamentală de serviciu și semnătura electronică de serviciu într-o cerere prealabilă privind dezmințirea unor informații false și repararea prejudiciului moral. Inspectorul de integritate Ina Ropot a verificat sesizarea și a solicitat informații de la Inspectoratul General al Poliției pentru a stabili dacă instrumentele de serviciu au fost folosite în interes personal.

IGP a explicat că adresele de email cu domeniul „@igp.gov.md” sunt create pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu și sunt configurate cu datele de identificare ale angajatului. La fel, semnătura electronică este atribuită titularului pentru utilizarea în cadrul circulației electronice a documentelor instituției.

Potrivit IGP, în situații legate de activitatea de serviciu, angajatul poate utiliza emailul și/sau semnătura electronică de serviciu inclusiv pentru remedierea unor situații care ar putea afecta demnitatea profesiei sau imaginea instituției. ANI a analizat și dacă aceste instrumente pot fi considerate „simboluri oficiale” în sensul Legii privind declararea averii și a intereselor personale. Legea interzice utilizarea, în interes privat, a simbolurilor oficiale legate de exercitarea funcției publice.

În cazul lui Catlabuga, inspectorul de integritate a concluzionat însă că utilizarea emailului și a semnăturii electronice de serviciu a avut loc în contextul exercitării funcției și nu există suficiente elemente care să demonstreze că acestea au fost folosite exclusiv pentru satisfacerea unui interes personal.

ANI precizează că simbolurile corporative ale MAI sunt, între altele, drapelul, diverse cruci, medalii și insigne, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 781/2020 și înregistrate în Armorialul General prin decret prezidențial.