Numărul deținuților din Rusia a scăzut cu peste 180.000 în ultimii cinci ani, parțial ca urmare a recrutării condamnaților pentru războiul din Ucraina, a anunțat șeful administrației penitenciare ruse, notează România Liberă.

În cei patru ani de conflict, Rusia le-a oferit deținuților contracte cu armata pentru a lupta în Ucraina, promițându-le anularea pedepselor dacă supraviețuiesc.

Rusia – care deține un vast sistem penitenciar moștenit din lagărele de muncă sovietice – are una dintre cele mai mari populații carcerale din lume, deși numărul condamnaților este în scădere în ultimele două decenii.

„Dacă la sfârșitul anului 2021 existau 465.000 de deținuți, acum sunt 282.000”, a declarat Arkadi Gostev, șeful Serviciului Federal Penitenciar al Rusiei, citat de agenția de stat TASS.

Scăderea reprezintă aproape 40%.

Potrivit lui Gostev, aproximativ 85.000 dintre persoanele aflate în prezent în sistemul penitenciar sunt în arest preventiv.

Acesta a explicat că reducerea numărului de deținuți este determinată atât de campania de recrutare pentru armată, cât și de creșterea numărului de pedepse cu suspendare și a altor forme alternative de sancționare.

Întoarcerea foștilor deținuți de pe frontul din Ucraina a dus însă la o creștere a criminalității și a tensiunilor sociale în Rusia.

Gostev a mai afirmat că mii de deținuți lucrează în unități de producție care sprijină armata și contribuie la economia de război a țării.

Munca forțată a deținuților rămâne o practică răspândită în Rusia, sistem moștenit din perioada Gulagului sovietic.

„Pe parcursul anului, am mobilizat suplimentar 16.000 de deținuți pentru aceste activități — în special pentru producție”, a precizat Gostev, citat de TASS. „Producem bunuri pentru operațiunea militară specială în valoare de aproximativ 5,5 miliarde de ruble (75 de milioane de dolari)”, a adăugat el, folosind termenul oficial al Moscovei pentru ofensiva din Ucraina.

Potrivit acestuia, valoarea totală a producției realizate în penitenciare în 2025 a ajuns la 47 de miliarde de ruble (642 de milioane de dolari), fără a preciza cât reprezintă producția destinată armatei.

Rusia se confruntă în prezent cu un deficit de forță de muncă, în contextul în care sute de mii de bărbați se află pe front, iar alți mulți au părăsit țara pentru a evita mobilizarea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#detinuti #închisori #Rusia

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.