Un bărbat, care avea asupra sa o armă de vânătoare și care ar fi tras focuri de armă din mașina sa în direcția unor persoane, a fost reținut de oamenii legii. Incidentul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, 15-16 mai, în sectorul Centru al capitalei, transmite Ziarul de Gardă.

Potrivit sursei citate, persoana reținută este Anatolie Macovei, fostul șef al Direcției Protecția Martorilor din cadrul Inspectoratului Național de Investigații (INI), numit în 2016 printr-un ordin al fostului șef adjunct al IGP, Gheorghe Cavcaliuc. Aceleași surse mai spun că Anatolie Macovei s-ar fi aflat în stare de ebrietate și nu avea la el permisul de port armă.

În mai 2016, ZdG scria că Macovei, revenit atunci în Poliție după o pauză de 10 ani, și-a pus anterior în gaj casa de milioane în care locuia pentru garantarea unui credit de 5 milioane de lei, contractat de firma unei rude. Într-un litigiu, banca a cerut evacuarea acestuia din imobilul evaluat, la momentul obținerii creditului, la peste 3 milioane de lei, însă fără succes. Cele două tabere s-au judecat, iar prima instanță i-a dat anterior câștig de cauză lui Macovei. Firma pentru care acesta a garantat creditul se afla în procedură de faliment, având mai multe procese pentru datorii și proprietari căutați de organele de drept într-un dosar penal de escrocherie.

După plecarea din MAI, unde, până în 2006, a ocupat mai multe funcții, inclusiv cea de locțiitor al comandantului Brigăzii cu Destinație Specială „Fulger”.

În noiembrie 2015, Macovei, împreună cu alți veterani, „uniți” în Garda Populară a Platformei DA, au descins la un depozit al unui om de afaceri, bănuit de contrabandă. Presa a scris la acea vreme că aceștia au percheziționat proprietarul şi alte câteva persoane aflate acolo și chiar i-au pus cu mâinile la perete. Și pe acest caz procurorii au deschis anterior un dosar penal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anatolie Macovei #Chisinau #impuscaturi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.