UE ar putea, pe viitor, să retragă finanțarea acordată țărilor în curs de dezvoltare care susțin Rusia sau Iranul. Acest lucru a fost declarat de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, în cadrul unei declarații făcute înaintea reuniunii miniștrilor pentru dezvoltare de la Bruxelles, relatează Digi24.

Potrivit acesteia, Uniunea Europeană trebuie să adopte o nouă politică de distribuire a ajutorului.

„Dacă un partener susține Rusia sau Iranul, trebuie să avem flexibilitatea necesară pentru a ne reevalua colaborarea”, a spus Kallas.

Nu este vorba despre o renunțare completă la sprijin, dar UE va ține cont de propriile interese.

„Avem proiecte de sprijinire a țărilor, dar acestea funcționează, de fapt, în interesul concurenților noștri; trebuie să ne gândim cum să remediem această situație”, a subliniat Kallas.

Kallas a făcut această declarație pe fondul pregătirii noii strategii de investiții a UE, Global Gateway, cu un buget de aproximativ 300 de miliarde de euro. Programul prevede finanțarea proiectelor de infrastructură, energetice, digitale și de altă natură în țările în curs de dezvoltare.

Comisarul european pentru dezvoltare, Josef Síkela, a declarat că, în condițiile actuale, investițiile au devenit un instrument de influență, iar politica externă nu poate fi sentimentală. El s-a pronunțat, de asemenea, în favoarea acordării priorității companiilor europene la alocarea finanțării proiectelor din străinătate.

Anterior, Kallas a declarat că Rusia, China și SUA urmăresc să slăbească UE, deoarece preferă să trateze cu țări individuale, nu cu un bloc unic. În același timp, în UE se exprimă temeri că legarea excesivă a ajutorului de politica externă ar putea reduce eficiența programelor de sprijinire a țărilor în curs de dezvoltare și ar putea consolida influența altor actori globali.

Principalul obiectiv al investițiilor UE în cadrul programului Global Gateway este Africa — Egipt, Kenya, Nigeria, Africa de Sud, Maroc, Senegal și Tunisia. În Asia, investițiile sunt direcționate către India, Indonezia, Vietnam, Filipine și Bangladesh. În America Latină, partenerii cheie sunt Brazilia, Mexic, Columbia, Chile și Peru. Fondurile sunt investite în infrastructură, proiecte de materii prime, logistică și energie verde. Programele sunt implementate prin Banca Europeană de Investiții (BEI), care acordă împrumuturi și garanții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani #Kaja Kallas #UE

Aeroportul din Vilnius a fost închis duminică dimineață, 13 septembrie, iar NATO a mobilizat cel puțin un avion de vânătoare după ce radarele au indicat prezența unei posibile drone în spațiul aerian al Lituaniei. Centrul Național de Gestionare a Crizelor a anunțat ulterior că alerta a fost generată, de fapt, de un stol de păsări, informează adevărul.ro.

Aeronava NATO, mobilizată de la baza din Siauliai, unde sunt staționate forțele aeriene italiene în cadrul misiunii de apărare aeriană a țărilor baltice, a efectuat identificarea vizuală, relatează Reuters, citată de News.ro.

Alerta aeriană a fost ridicată după ce s-a constatat că a fost vorba de un stol de păsări, iar aeroportul a fost redeschis după 38 de minute.

„La citirile iniţiale ale radarului, urmele lăsate de păsări şi drone pot fi similare”, a precizat Centrul Național de Gestionare a Crizelor.

Incidentul nu a afectat Maratonul de la Vilnius, care se desfășura în capitală în momentul declanșării alertei, au transmis organizatorii pentru Reuters.

Statele de pe flancul estic al NATO au raportat în ultimii ani mai multe incidente în care drone au pătruns în spațiul lor aerian, pe fondul intensificării conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Astfel de episoade au alimentat îngrijorările privind extinderea riscurilor de securitate către granițele nordice ale Alianței.